Zilele trecute mergeam din centrul Budapestei spre aeroport cand soferul meu, Jozsef Bako, mi-a spus ca, daca am vreun prieten care are de gand sa vina in Ungaria, sa-l contacteze pe adresa lui web: www.fclimo.hu. Zicea ca oamenii pot vedea online toate tipurile de masini pe care le inchiriaza si isi pot alege ce vor.

"Cat din afacere vine din online?", l-am intrebat. "Cam 20-25 la suta", mi-a raspuns fostul inginer comunist, convertit in proprietar de limuzine. Fostul secretar de stat american James Baker III obisnuia sa spuna ca iti dai seama ca ti-ai pierdut functia cand "limuzina ta e galbena si soferul tau vorbeste Farsi". Eu as zice ca iti dai seama ca economia globala invarte tot felul de modele noi de business cand soferul tau ungur are propriul site in engleza, maghiara si germana - cu tot cu muzica de background. Compania ungureasca on-line de limuzine a lui Jozsef e unul dintre noile modele de business de care am dat in ultima vreme si care globalizeaza in mod evident economia intr-un fel care e greu de perceput cu ochiul liber.

L-am intervievat recent pe Ramalinga Raju, presedintele companiei indiene Satyam Computer Services. Satyam e una dintre firmele de top din India care fac outsourcing din America - si Raju mi-a explicat cum Satyam tocmai incepuse sa externalizeze o parte din activitatea sa pentru americani spre satele indiene. Furnizorul de outsourcing a devenit, la randul sau, client de outsourcing.

Raju spunea: "Ne-am zis: daca outsourcing-ul de business poate fi facut din orase din India pentru a sprijini orase din lumea dezvoltata, de ce n-ar putea fi facut de satele din India pentru a sprijini orasele din India. Operatii ca procesarea datelor angajatilor pot fi facute de oriunde, asa ca nu e nici un motiv sa nu fie facute dintr-un sat". Satyam a inceput cu doua sate, in urma cu un an, si are de gand sa se extinda pana la 150. Acum sunt destule conexiuni de mare viteza care ajung pana si in satele mari din India pentru a imparti aceasta munca si satenii sunt foarte dornici s-o faca. "Nivelul de uzura e scazut si cel de angajament e foarte ridicat", spune Raju. "Este un mod de a insufla viata economica in sate". Le da satenilor educati o sansa sa ramana acasa, spune el; nu mai trebuie sa migreze catre orase.

Putin mai tarziu i-am intervievat pe Katie Jacobs Stanton, senior product manager la Google, si pe Krishna Bharat, fondatorul laboratorului Google din India. Ambii imi povesteau ca tocmai se lansase portalul Google Finance, dar interesant era ca acesta fusese conceput in intregime de echipa Google din India si ca, abia dupa aceea, ingineri Google din toata lumea au fost adusi in echipa - in loc ca proiectul sa fie condus din cartierul general al Google din Silicon Valley. Se numeste "around sourcing" in loc de "outsourcing", pentru ca acum nu mai exista particula "out". S-a terminat cu ea.

"Nu ne gandim la doua feluri de ingineri - unii care se gandesc la niste lucruri si altii care le implementeaza", spunea Stanton. "Tocmai am zis echipei din India sa gandeasca ceva la scara mare si ei au venit cu Google Finance." Bharat a adaugat: "Am intrat in generatia biroului virtual. Dezvoltarea produsului se intampla azi in tot campus-ul global".

Ultima poveste. Sunt in cenusiul Newark din statul New Jersey si stau de vorba cu un afacerist local. L-am intalnit pe Andy Astor, director executiv la EnterpriseDB, care furnizeaza componente speciale pentru baza de date open-source numita PostgreSQL. Echipa lui de baza pentru dezvoltare, imi spune, e compusa din 60 de ingineri pakistanezi din Islamabad, care interactioneaza cu cartierul general din New Jersey prin video-conferinte pe Internet.

"Echipa din New Jersey - arhitecti de software, manageri de produs si executivi vin la lucru cu cateva ore mai devreme, in timp ce echipa din Islamabad vine la serviciu mai tarziu si ne suprapunem zilnic cel putin cinci sau sase ore", spune Astor.

"Prin urmare avem o multime de intalniri fata-n fata in fiecare zi, care inseamna enorm in calitatea comunicarii. La videoconferinte ne comportam ca si cum ne-am afla in aceeasi camera." Ce imi spun toate aceste povesti este ca suntem martorii unei emergente a modelelor de colaborare in business care erau pur si simplu inimaginabile in urma cu zece ani. Azi avem atat de multe instrumente, atat de multe idei, atat de multi oameni capabili sa puna aceste idei si instrumente laolalta - si sa descopere lucruri noi - si atatea mijloace de comunicare mult mai bune pentru a raspandi aceste idei noi pe cuprinsul globului...

Daca mai multe tari ar putea ajunge la un numitor comun (destule mijloace de telefonie si conexiuni de mare viteza, astfel incat cetatenii lor sa poata interactiona; imbunatatirea treptata a educatiei si o guvernare economica decenta si fara coruptie; domnia legii) si am putea gasi mai multe surse de energie curata, atunci avem toate motivele sa fim optimisti ca vom fi martorii unei cresteri globale si mai rapide in acest secol, cu mult mai multi oameni saltati deasupra nivelului saraciei.

Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer; urmatorul sau articol va aparea in numarul din 14 iunie al BUSINESS Magazin.

* Acest articol a fost publicat in The New York Times si este reprodus de BUSINESS Magazin printr-un parteneriat intre cele doua publicatii

* Articolul poate fi preluat partial/integral numai cu acordul scris al The New York Times

* Copyright 2006 New York Times News Service