Opinie Dragoş Pătroi, DRP TAX WIZARDS: Cât de mare este mica noastră datorie publică?

Postat la 08 iunie 2012 31 afişări

Analizele economice din spaţiul comunitar ale ultimului an şi-au plasat centrul de greutate asupra câtorva subiecte destul de intens mediatizate: criza datoriilor suverane, rata ridicată a şomajului, posibilitatea dispariţiei monedei euro sau falimentul iminent al unei ţări sau alteia (desigur, numele greciei fiind cel mai frecvent adus în discuţie).

Raportat strict la analiza pur matematică a indicatorilor macroeconomici, România chiar nu ar avea motive reale de îngrijorare. Mai ales în ceea ce priveşte nivelul datoriei publice, abordată din perspectiva unei analize relative ca pondere în PIB. Cu toate că ritmul de creştere al datoriei publice (atât interne, cât, mai ales, externe) a fost unul destul de alert în ultimii doi ani, ponderea acesteia este în continuare de sub 50% în PIB, în condiţiile în care ţări considerate industrializate şi cu tradiţie din Europa vestică au o valoare supraunitară a respectivului raport. Deşi, teoretic, se pare că stăm destul de bine, nu ştiu dacă lucrurile sunt, într-adevăr, chiar "pe roze". De ce spun asta? Personal, cred că mai important chiar decât nivelul în sine al datoriei publice este capacitatea de a rambursa respectiva datorie publică. Capacitate care, cel puţin pe termen mediu, rezidă într-o creştere economică sustenabilă şi durabilă, în măsură să conducă la redimensionarea (evident, în sensul creşterii) a PIB-ului. Degeaba ai un nivel al datoriei publice apreciat - la un moment dat - ca fiind unul rezonabil dacă, ulterior, înregistrezi o scădere a PIB-ului care va conduce la un "gol de resurse" la bugetul general consolidat şi, implicit, va face datoria ta publică ca ţară mult mai greu de suportat şi (în funcţie de amplitudinea fenomenului de contracţie a economiei) poate chiar de onorat.

Raţionamentul anterior este valabil în condiţiile în care se menţine gradul de colectare al impozitelor şi taxelor. Dacă invocăm (perfect justificat, zic eu) actualele constrângeri şi restricţii bugetare specifice unei perioade de criză economică (nu numai pe plan intern) şi, pe cale de consecinţă, imposibilitatea promovării unor măsuri eficiente şi vizibile de încurajare a creşterii econo-mice, este de la sine înţeles că s-ar impune creşterea acestui grad de colectare, pentru evitarea oricăror sincope stânjenitoare privind plata serviciului datoriei publice.

În mod paradoxal, din acest punct de vedere, chiar nu trebuie să ne îngrijoreze nivelul datoriei publice, deoarece "stăm bine" la evaziunea fiscală. Nu, chiar nu glumesc şi o să explic de ce! Dacă ponderea economiei nefiscalizate în PIB este cea care se vehiculează, înseamnă că PIB-ul are un potenţial de creştere substanţial; în consecinţă, ponderea datoriei publice în PIB-ul potenţial este mult mai redusă decât ponderea datoriei publice în PIB-ul efectiv realizat (cel din statisticile oficiale). Deci, practic, economia (în ansamblul său) dispune de resursele necesare - fie ele şi "latente" (adică, aflate, cel puţin momentan, în afara sferei de fiscalizare) - pentru a susţine rambursarea datoriei publice, cu atât mai mult cu cât reuşim să "mutăm" PIB-ul din potenţial în efectiv.

Mereu am considerat că - aşa cum există o rată naturală a şomajului, unanim acceptată - la fel de bine există şi o rată naturală a evaziunii fiscale, deşi nu cred în "moralitatea" economiei subterane şi nici în rolul său "de supapă" a economiei oficiale. Problema care se pune este să identificăm soluţiile optime şi cele mai eficiente măsuri pentru a coborî spre acest nivel.

Dacă lăsăm la o parte fudulia şi o moralitate prost înţeleasă şi acceptăm realitatea aşa cum e - având în vedere mai ales cauzele şi nu efectele - cred că putem folosi semnalele transmise de palierul informal în vederea stabilizării economiei oficiale şi corijării dilemelor de comportament fiscal ale contribuabililor. Da, mă refer inclusiv la declararea unui "moment zero", după o procedură similară ca şi în cazul altor state "cu experienţă în ale democraţiei şi economiei de piaţă".

Datoria publică poate să scadă chiar dacă contractăm noi împrumuturi, dar doar dacă ritmul său de creştere este inferior ritmului de creştere al PIB-ului, în condiţiile cel puţin ale menţinerii gradului de colectare. În caz contrar, s-ar putea ca - nu peste mult timp - mica noastră datorie publică să ni se pară destul de mare şi de greu de suportat.


Dragoş Pătroi este managing partner al firmeide consultanţă fiscală DRP TAX WIZARDS şi cadru universitar ASE Bucureşti.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
comentariu,
dragos patroi,
opinii
/opinii/opinie-dragos-patroi-drp-tax-wizards-cat-de-mare-este-mica-noastra-datorie-publica-9718926
9718926
comments powered by Disqus
Biroul în vremuri de pandemie Biroul în vremuri  de pandemie

Twitter a anunţat săptămâna trecută că angajaţii companiei pot să lucreze de acasă pentru totdeauna, în timp ce angajaţii Google şi Facebook vor adopta regimul de telemuncă până în 2021. Situaţia este una în care se regăsesc angajaţi de peste tot din lume - indiferent că obişnuiau să meargă la birou în clădirea Chrysler din New York, în Burj Khalifa din Dubai sau în SkyTower din Bucureşti. După două luni de work from home, ne întrebăm cu toţii, indiferent de localizarea geografică: mai avem nevoie de birouri? Cum vor arăta acestea la întoarcere?

vezi continuarea
ZF.ro
ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi ULTIMĂ ORĂ. Ce se întâmplă între China şi România? Beijingul a provocat României cel mai mare DEFICIT. Dezvăluiri despre dependenţa faţă de chinezi
BREAKING. Florin Cîţu dă peste cap TOATE planurile. Economia României se va PRĂBUŞI cu 14%. Explicaţiile fără precedent
Mediafax
Ce amendă riscă Ludovic Orban, după ce a fumat în biroul său Ce amendă riscă Ludovic Orban, după ce a fumat în biroul său
Povestea de film a lui Oase şi Aţă, barbugii urmăriţi pentru omor. Cum au fost găsiţi de poliţişti
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Gândurile lui Cristoiu: Guvernul acesta nu poate să rămână. Ori cade, ori Ludovic Orban face o remaniere uriaşă Gândurile lui Cristoiu: Guvernul acesta nu poate să rămână. Ori cade, ori Ludovic Orban face o remaniere uriaşă
Ion Cristoiu, la „Marius Tucă Show”: Până în toamnă, Iohannis şi băieţii se vor strădui să îl înlocuiască pe Ciolacu cu Olguţa Vasilescu sau Codrin Ştefănescu
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Medicii, eroi pan' la bani... Sporurile promise de stat nu prea pot fi platite COMENTARIU Valeriu Suhan Medicii, eroi pan' la bani... Sporurile promise de stat nu prea pot fi platite
COMENTARIU Valeriu Suhan Rau e sa fii prost...

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.