La mijlocul plutonului

Autor: Mircea Sarbu Postat la 18 aprilie 2011 42 afişări

Asezati in fata computerelor, navigand internetul printr-o conexiune broadband, cautand stiri din lumea larga, dezvoltand aplicatii pentru clienti din tari bogate, uitam uneori unde traim de fapt. din cand in cand vine cineva si ne aduce la realitate.

Forumul Economic Mondial (WEF) a dat publicitatii zilele trecute un amplu raport (peste 400 de pagini) numit "The Global Information Technology Report 2010-2011". Desi raportul cuprinde multe studii si articole semi-academice (aproape toate interesante, desi scortoase in exprimare), miezul il reprezinta "The Networked Readiness Index" - un clasament care ilustreaza cat de pregatite pentru lumea conectata de maine sunt cele 138 de economii luate in calcul. In principiu e vorba de tari, dar termenul nu poate fi utilizat, pentru ca apar si unele zone cu regim special (de pilda Hong Kong) sau in litigiu (Taiwan).

In general, topul nu a suferit schimbari majore fata de ultimele editii, partea superioara fiind dominata de doua grupuri care isi impart locurile fruntase: tarile nordice (Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia si Islanda) si tigrii asiatici (Singapore, Taiwan, Coreea si Hong Kong). Printre acestea s-au strecurat Elvetia (locul 3), SUA (5), Canada (8), urmate de majoritatea tarilor UE-15 (mai putin Italia, aflata mult in spate, pe locul 51) precum si de Australia, Noua Zeelanda si Japonia. Mai exotica pare prezenta in partea superioara a clasamentului a unor tari arabe bogate: Emiratele Unite (24), Qatar (25), Bahrain (30), Arabia Saudita (33).

Tot surprinzatoare poate parea pozitia 28 adjudecata de Malaiezia si mai ales locul 35 pe care sta Tunisia, imediat in fata Chinei si a Spaniei. Insa nu este nimic neobisnuit, deoarece Tunisia a mai ocupat aceasta pozitie inca de doua ori in anii trecuti.In fine, o mentiune speciala pentru excelenta plasare a Estoniei pe locul 26, depasind multe tari cu pretentii. Romania s-a pozitionat eroic cam la mijlocul plutonului, pe locul 65, sufland in ceafa grecilor si a bastinasilor din Trinidad si Tobago. Dar putem sa rasuflam usurati, pentru ca i-am lasat in urma pe bulgari si chiar pe turci.

N-are rost sa ne indignam ca am fost depasiti de tari pe care avem dificultati sa le gasim pe harta (Barbados, Mauritius, Vietnam etc.) si nici nu impartasesc parerea celor care acuza autorii de lipsa de profesionalism sau gasesc scuze intr-o presupusa lipsa de actualitate a datelor luate in calcul. In schimb, merita sa studiem putin mai in detaliu pagina cu indicatorii Romaniei, pentru a afla de unde ni se trage si ce putem face pentru a imbunatati situatia.

Pentru aceasta e nevoie sa detaliez putin metodologia raportului, care se bazeaza pe 71 de variabile grupate in trei mari categorii, fiecare cu trei grupe de indicatori: mediu (piata, politica si legislatie, infrastructura), pregatire (la nivel individual, de business si guvernamental) si utilizare (aceleasi trei niveluri). La punctajul general contribuie in mod egal toate grupele, insa in cadrul unei grupe pot exista mai multi sau mai putini indicatori. Pentru indicatorii cantitativi (aproape jumatate) s-au utilizat date colectate de institutii internationale (ITU, Banca Mondiala, Natiunile Unite), iar pentru cei calitativi s-au folosit rezultatele sondajului realizat anual de WEF pe un esantion de 15.000 de decidenti in domeniul afacerilor.

Nu ma voi referi la punctaje, ci la pozitia relativa in clasament pe care ne plaseaza categoria, grupa sau variabila.Stam cam la fel de prost la toate categoriile, ceva mai bine la mediu (59) si mai rau la pregatire (76). Cea mai buna grupa este infrastructura - locul 45, cu doua pozitii foarte bune la broadband (17) si invatamantul tertiar (22, dar e cantitativ). Binisor stam si la utilizare individuala (52), cu pozitii bune la telefonia mobila (38) si abonamente broadband (41).

Interesanta este grupa cea mai proasta: pregatire la nivel guvernamental (119), care pe indicatori arata astfel: prioritate pentru sectorul IT&C (121), achizitia de tehnologii avansate (104) si importanta IT&C in viziunea guvernului (115). Spre comparatie, aceleasi punctaje in Tunisia sunt 4, 14 si respectiv 7 (mai bine decat Suedia). Prost stam si la capitolul piata (cu un "maxim" absolut la taxare: 130), la eficienta corpurilor legiuitoare (104), la eficienta sistemului legal (114), la cheltuielile campaniilor pentru cercetare-dezvoltare si colaborarea cu universitatile (ambele 102), iar la utilizarea IT&C la nivel guvernamental suntem pe locul 121 (pentru comparatie, Estonia e pe 8, iar Tunisia pe 16).

Poate nu e relevant... Exista insa un index global al competitivitatii, care are o lunga traditie si ia in calcul toate aspectele relevante ale unei economii. Surpriza, acolo suntem pe pozitia 67, iar Tunisia e pe 32. Se cam potriveste si nu e greu de vazut cum se potenteaza reciproc cele doua masuratori.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
opinie,
internet,
conexiune,
pluton

citeste si:

Citeşte pe comedymall.ro

/opinii/la-mijlocul-plutonului-8160753
8160753
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta Situaţia ciudată: Cel mai nou pacient bolnav de COVID-19 dă peste cap tot ce ştiam. Cum s-a putut întâmpla asta
Pericol critic: Dacă patronii mor, nu o să mai avem nici angajaţi sau cine să plătească salariile
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel” Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
Demisie „fulger”. Un medic chirurg va conduce Ministerul Sănătăţii. Cine este Nelu Tătaru, propus să preia funcţia după plecarea lui Costache
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.