Întotdeauna se poate mai rău. Sau mai bine. Zi după zi vedem tot felul de noi motive care pot destabiliza cursul vieţii. Noi conflicte pot declanşa efecte pe lanţ, şi un simplu exemplu se leagă de creşterea preţului la combustibil, care nu se rezumă doar la o cifră mai mare pe bonul de la benzinărie, ci poate ajunge să declanşeze (noi) reduceri de costuri prin companii. Evoluţia tehnologiei are multiple valenţe, dar una dintre ele se traduce în concedieri şi redesenarea modelelor de lucru. Timpul pare tot mai puţin, taskurile vin în cascadă şi pare că devine deja artă jongleria cu diversele roluri pe care le avem de îndeplinit şi armonizat în viaţa profesională şi personală. Cât putem aloca familiei, jobului, propriei persoane, prietenilor şi altor activităţi? Permanent este ceva urgent de făcut şi este evident că lucurile nu se îmbunătăţesc.

Studiile arată că femeile, indiferent de vârstă, raportează niveluri de suprasolicitare şi anxietate mai ridicate decât în cazul bărbaţilor, ceea ce adaugă presiune asupra dinamicii sociale şi asupra disponibilităţii pentru compromis, afirmă Manuela Mancaş, fondatoare a companiei de cercetare de piaţă AHA Moments. Or nivelurile ridicate de suprasolicitare şi anxietate nu sunt provocate doar de lucrurile pe care le avem de făcut, ci şi de modificările de comportament la nivelul societăţii – interacţionăm mai puţin, socializăm mai rar, ecranele acaparează tot mai mult timp şi atenţie, societatea se polarizează.

În ciuda tuturor acestor provocări, femeile reuşesc însă, cumva, să performeze în toate rolurile pe care şi le asumă. Un exemplu este faptul că, în ultimul deceniu, numărul femeilor care conduc sau dezvoltă afaceri a crescut constant, iar ţara noastră depăşeşte media Uniunii Europene la acest indicator. Potrivit datelor Eurostat, analizate de organizaţia de antreprenoriat The Business Alliance, aproape patru din zece antreprenori din România sunt femei. Astfel, România se află pe locul 3 în UE la prezenţa femeilor în antreprenoriat. În ţara noastră, aproximativ 620.000 de femei sunt acţionare sau asociate în companii active, iar alte circa 185.000 desfăşoară activităţi independente ca PFA, întreprindere individuală sau familială. Astfel, aproape 800.000 de femei sunt implicate direct în mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea antreprenoriatului şi a economiei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerţului analizate de KeysFin.

De asemenea, 47% dintre firmele cu cifră de afaceri peste 10.000 lei au cel puţin o femeie acţionar sau asociat, iar 25% dintre companiile active din România sunt deţinute exclusiv de femei.

În plus, şi la nivel de corporaţii doamnele şi-au adjudecat locuri pe treptele cele mai înalte; cu titlul de exemplu, este suficient să ne uităm spre sistemul bancar, un domeniu în care până în urmă cu nu mai mult de jumătate de secol era rezervat bărbaţilor. În top zece bănci în funcţie de active, trei instituţii au doamne în fotoliul de CEO, iar celelalte au cel puţin una pe nivelul doi de management. Ba chiar sunt companii în care numărul de femei îi depăşeşte pe cel al bărbaţilor angajaţi, per total (de pildă în cazul unei companii din industria farma).

Dar cum trasformă femeile presiunea în forţă, claritate şi impact? Este chiar tema sub care se desfăşoară, pe 23 martie, gala Women in Power. Poate prioritizarea este unul dintre secrete. Dublată, evident, de foarte multă muncă, răbdare, şi exerciţii de respiraţie. Am constatat că doamnele puternice, fără excepţie, ştiu că fără să-şi acorde lor atenţie şi prioritate nu au cum să se încarce cu energia necesară pentru a face faţă tuturor rolurilor pe care le au de îndeplinit.

Cumva, presiunea, în diverse forme – socială, financiară, autoimpusă -, a fost permanent „aici”. Femeilor le este acum mai uşor să aibă acess la studii, să-şi construiască un parcurs profesional, să fie văzute, auzite, să voteze. Tipul de presiune s-a schimbat; pesemne nici n-a crescut, nici nu s-a micşorat, de-a lungul anilor. Dar „antrenamentele” anterioare or fi marcat ADN-ul doamenelor să facă faţă la stres în varii forme. Să găsească soluţii, să performeze.  

Dirijor sau dictator?

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează cum este percepută tipologia leadershipului feminim. În mod covârşitor (aproape două treimi) dintre răspunsuri, consideră femeile ca fiind jucători de echipă, mai puţin de o cincime considerând şefele drept cele care dictează totul, colegii fiind executanţi. Dacă leadershipul feminin ar fi o replică într-o şedinţă, cum ar „suna”?

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin