Conform datelor de la Statistică, salariul mediu net a ajuns la finalul lunii decembrie 2025 la 5.914 lei (1.161 de euro), în creştere cu 4,8% faţă de decembrie 2024. Este cea mai mică creştere salarială anuală din ultimii ani.

Din 2020 până la finalul anului 2025, adică şase ani, salariul mediu a înregistrat o creştere absolut spectaculoasă, de 63% în lei. În euro avem o creştere de 53%, un salt extrem de important, dacă ne uităm că în Europa Occidentală creşterile salariale în euro au fost mult mai mici.

Şi de aici – creşterea nominală în lei a salariului mediu coroborată cu o creştere mult mai redusă a cursului valutar leu/euro explică creşterea puterii de cumpărare a salariilor din România în euro şi recuperarea substanţială a decalajului faţă de Uniunea Europeană – vine explicaţia privind creşterea PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare din ultimii ani, când am ajuns să depăşim Ungaria, Portugalia şi aproape să fim la acelaşi nivel cu Polonia, respectiv 79-80% faţă de media Uniunii Europene.

Nu ştiu dacă ne vom mai întâlni cu asemenea creştere salarială nominală în lei, dar şi în euro, în următorul deceniu sau chiar în următoarele două decenii.

După cum arată lucrurile, creşterea salarială anuală începe să se reducă destul de mult, nu mai există creşteri de două cifre pe medie.

În 2025, la o creştere salarială de numai 4,8% pe tot anul şi la o inflaţie de 9,8%, am înregistrat o creştere salarială negativă.

Domeniile care altădată dădeau tonul creşterilor salariale, în frunte cu IT-ul şi automotive, acum pierd din viteză din cauza transformărilor tehnologice care se petrec sub ochii noştri.

Anul trecut, în IT, creşterea medie salarială, conform Statisticii, a fost de numai 3,7%, respectiv de la 12.141 de lei net salariul mediu în decembrie 2024, la 12.588 de lei net în decebrie 2025.

Petroliştii şi cei care lucrează în industria gazelor, au preluat ştafeta IT-iştilor, înregistrând anul trecut o creştere salarială medie de 9,7%, de la 11.860 de lei la 13.012 lei (2.555 de euro).

Având în vedere că IT-ul şi automotive-ul nu mai sunt în fruntea creşterilor salariale ca în ultimul deceniu, piaţa salariilor s-a mai răcorit. Mai ales că anul acesta nici nu s-a majorat salariul minim pe economie de la începutul anului, ci se aşteaptă jumătatea anului.

În urmă cu 4-6 ani companiile din IT, băncile şi nu numai umblau cu arcanul toată ziua să găsească IT-işti, dar acum situaţia s-a schimbat radical. Mihai Constandiş, country manager la Cognizant România, cu 2.500 de angajaţi pe piaţa românească, spune că a reluat programele de angajare ale juniorilor, iar pentru cele 25 de locuri s-au înscris 600 de candidaţi.

Pare ceva de neînchipuit, când numai cu trei ani în urmă nu găseai un junior care să vină fără 1.500-2.000 de euro pe lună net, plus pachetele generoase de beneficii.

Dar nu numai în IT încep să se aşeze tinerii la coadă pentru un job. Mai în toate sectoarele se caută de lucru, dar din păcate angajările s-au redus semnificativ, pentru că firmele aşteaptă să vadă ce se întâmplă la nivel politic, la nivel economic şi nu în ultimul rând la nivel social.

Şi pentru că nu este o presiune majoră la angajare, nici companiile nu mai aruncă cu salarii ca să îşi acopere organigrama.

Dar nu numai în IT sunt aceste schimbări pe piaţa muncii. Cu excepţia zonei de sănătate, toate celelalte sectoare şi-au redus substanţial intenţiile de noi angajări.

Fără o presiune din afară, companiile vor majora salariile mult mai greu sau chiar deloc.

Schimbările din piaţa muncii ridică nivelul de anxietate economică al angajaţilor.

Şi aşa angajaţii români nu prea îşi iubesc jobul şi nici compania la care lucrează.

În continuare există o dorinţă de schimbare de job evidenţiată prin sondajele lunare, dar acum această decizie se ia mult mai greu, dacă nu chiar deloc, având în vedere că ofertele de recrutare nu mai sunt atât de generoase, iar la schimbarea unui job încep să intervină din ce în ce mai mult şi alte probleme. Pe o piaţă a muncii care s-a răcorit substanţial, ofertele de job nu mai sunt atât de multe şi nici atât de generoase, aşa că fiecare încearcă să-şi apere jobul actual şi să-şi prezerve poziţia deţinută.

Este adevărat că inflaţia a mâncat din veniturile românilor în acest an (la o inflaţie de aproape 10% avem o creştere salarială de 4,8%, adică la jumătate), dar atâta timp cât cursul valutar leu/euro nu a crescut la nivelul inflaţiei ci mult mai puţin, cu numai 2,4% anul trecut, oamenii au creştere a salariului în euro de 2-3%. Din şocul cursului valutar leu/euro avem o creştere a salariilor în euro, chiar şi în creştere reală.

Până la urmă, ceea ce am făcut aici este pe baza unor date trecute.

Nu ştiu cum va arăta viitorul, care vor fi sectoarele cu o creştere salarială peste medie, dar ştiu că perioada de creştere a salariilor cu două cifre s-a cam terminat. Vor fi doar excepţii, cum ar fi sectorul de petrol şi gaze care se pregăteşte pentru gazele din Marea Neagră şi unde cererea de specialişti este foarte ridicată, dar în alte sectoare creşterile vor fi extrem de reduse, atât timp cât nu se îmbunătăţeşte situaţia economică şi nu revin investiţiile.    

cristian.hostiuc@zf.ro