Cele mai importante bănci centrale din lume sunt aşteptate să evite, cel puţin temporar, noi majorări ale dobânzilor în această săptămână, pe fondul incertitudinilor generate de evoluţiile de pe pieţele energetice. Volatilitatea este amplificată inclusiv de mesajele publice ale preşedintelui american Donald Trump, care influenţează comportamentul pieţelor, imformează Financial Times.

Instituţii precum Rezerva Federală a Statelor Unite, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei, Banca Canadei şi Banca Angliei urmează să îşi stabilească politicile monetare sub impactul celui de-al doilea şoc major al preţurilor la energie din ultimii cinci ani.

Potrivit lui Tomasz Wieladek, abordarea optimă în acest moment este una prudentă: „aşteaptă şi vezi”, având în vedere incertitudinile legate de situaţia din Golful Persic şi lipsa de claritate privind impactul scumpirii energiei asupra creşterii economice şi inflaţiei.

Conflictul din regiune a plasat factorii de decizie într-o zonă dificilă, unde trebuie să evalueze simultan riscurile geopolitice şi dinamica imprevizibilă a pieţelor de mărfuri, cu potenţial impact asupra ţintelor de inflaţie.

La o conferinţă organizată în Elveţia, Sebastian Barrack, responsabil de divizia de mărfuri a fondului de hedging Citadel, a declarat că postările lui Trump din timpul conflictului cu Iranul au schimbat modul în care reacţionează piaţa petrolului.

Traderii se confruntă cu dificultăţi în a ţine pasul cu volatilitatea generată de mesajele frecvente şi reacţiile Teheranului.

În acest context, băncile centrale renunţă la scenarii unice şi se orientează către evaluări bazate pe multiple ipoteze privind evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu.

În acelaşi timp, planează amintirea valului inflaţionist din 2021–2022, când multe instituţii au fost criticate pentru reacţia întârziată în faţa creşterii accelerate a preţurilor, un risc pe care încearcă acum să îl evite.