Unii dintre voi veţi citi această revistă la Gala CEO Awards 2026, ediţia cu numărul XVII, unde premiem o parte dintre antreprenorii şi directorii executivi incluşi în catalogul „100 cei mai admiraţi CEO din România”, aflat la aceeaşi ediţie. Este un moment bun să ne punem o întrebare care ne priveşte şi pe noi, cei care realizăm acest anuar: cât mai relevantă este admiraţia astăzi şi, drept urmare, proiectul pe care îl realizăm cu atâta consecvenţă? Catalogul a fost, de la prima ediţie, un produs subiectiv, după ce, în urma a sute de interviuri, colegii noştri au observat că admiraţia nu se închide într-un bilanţ şi nu se calculează după o formulă. Unii lideri pot să conducă afaceri de miliarde şi să nu aibă calităţile necesare pentru a fi admirat de ceilalţi. Putem compara cifre de afaceri, profituri, investiţii sau numere de angajaţi. Dar când întrebăm pe cine admiră oamenii de business, răspunsurile spun ceva diferit, fie că vorbim despre un anume tip de reuşită, un parcurs profesional atipic sau plin de provocări, precum şi, poate cel mai important, calităţile pe care ei le caută la un lider. Observăm că numele multora dintre cei incluşi în anuar s-au păstrat de-a lungul timpului, iar unii şi-au păstrat chiar şi poziţiile.

Alţii nu — dimpotrivă, au coborât de pe primele locuri în a doua jumătate, în timp ce unii au ieşit de tot din catalog. Putem vedea în această continuitate recunoaşterea unor rezultate construite în ani, care s-au menţinut, ceea ce este valabil pentru majoritatea liderilor incluşi, cât şi penalizări ce se văd într-o cădere abruptă din clasament sau o ieşire. Am avut însă şi surprize, semn că reuşitele recente pot schimba percepţii şi pot aduce nume noi în prim-plan. CEO-ul companiei care a făcut cele mai multe angajări anul trecut, potrivit datelor publice, a urcat, spre exemplu, 20 de poziţii. Iar CEO-ul care conduce cel mai puternic retailer alimentar din România, absent din clasamentul de anul trecut, a intrat direct în primul sfert al acestui anuar. Un altul, care şi-a încurajat partenerii de business să îl voteze — compania sa oferă o soluţie tehnologică folosită de mulţi dintre ei —, a ajuns între primii cinci. La ediţia din acest an am avut şi tentative de vot prin boţi, o premieră pentru catalogul nostru. Cu sprijinul echipei Undelucram.ro, am reuşit să identificăm tentativele de voturi false şi să eliminăm voturile respective. Aceste situaţii ne obligă să privim mai atent ce exprimă un vot, mai ales în era AI. Fiind un proiect al percepţiilor umane, acest catalog poate să fie realizat doar prin implicarea umană şi mulţumim celor peste 1.000 de votanţi care şi-au făcut timp să aleagă 10 oameni pe care îi admiră din mediul românesc de afaceri, fie ei CEO sau antreprenori. Sunt cu aproape 400 mai mulţi faţă de anul trecut  – un alt argument care ne face să credem că, în era AI, acest proiect contează tot mai mult. Contează mult şi prin prisma reuşitelor liderilor de azi. Dacă în prezent un instrument poate pregăti o analiză, poate formula o strategie şi poate scrie un discurs convingător despre leadership, pentru ce îl mai admirăm pe omul din fruntea organizaţiei? Poate că vom deveni mai atenţi la distanţa dintre ceea ce un lider spune şi ceea ce face – rezultatele voturilor de anul acesta par să confirme acest lucru. Fapte, consecvenţă, dar şi context de piaţă – totul pare să conteze. Un discurs bun se poate obţine repede, în timp ce o decizie dificilă trebuie însă asumată, explicată şi dusă până la capăt. Cineva trebuie să răspundă pentru o investiţie care nu merge, pentru o restructurare sau pentru o promisiune făcută unei echipe. Iar felul în care o face devine parte din reputaţia lui. Există şi o întrebare incomodă pentru orice catalog ca al nostru: cât de bine se suprapune admiraţia din exterior cu experienţa celor care lucrează alături de un CEO? Din afară vedem expansiunea, tranzacţiile şi rezultatele. Din interior se văd şi şedinţele, reacţiile la greşeli, promovările, felul în care sunt ascultate ideile sau împărţite meritele. Un lider poate impresiona piaţa şi poate dezamăgi echipa. Sau poate construi o organizaţie solidă fără să fie foarte prezent în spaţiul public. Tocmai de aceea, subiectivitatea catalogului merită discutată deschis. Clasamentul surprinde o percepţie, la un anumit moment. Nu poate cuprinde toate faţetele unui om şi nici nu îi acordă un certificat permanent de bun leadership. Ne oferă însă un punct de plecare pentru a vorbi despre modelele pe care le alegem şi despre motivele pentru care le alegem.  

Sondajul săptămânii pe paginile de LinkedIn ale ZF şi BM:

Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

ioana.matei@businessmagazin.ro