Piaţa muncii este ca un organism cu dezvoltări uneori bizare, alteori complet neaşteptate, iar raportul de forţe angajat/angajator înclină balanţa în partea uneia sau alteia dintre tabere. Recrutorii s-au muncit ani în şir să atragă IT-işti care ajunseseră vedete ale pieţei muncii şi care aveau pachete salariale mult mai mari decât media, deficitul de specialişti era mare, erau tot felul de discuţii despre strategii care să acopere nevoia de astfel de angajaţi. Dar evoluţia AI a schimbat radical situaţia, iar acum marile companii de tehnologie concediază oameni pe bandă rulantă – mii sau zeci de mii pe an.

Mai mult ca oricând, acum pare dificil de estimat pentru ce meserii este bine să se pregătească tinerii ca să nu se confrunte cu dificultăţi (prea mari) când va fi vremea să-şi găsească joburi. Deşi exact debutul carierei pare a fi (şi acum) cel mai dificil moment, pentru că firmele îşi doresc angajaţi pricepuţi, iar tinerii au nevoie de experienţă pentru a fi dezirabili.

Conform previziunilor, România va avea nevoie, în următorul deceniu, de tot mai mulţi specialişti în domenii precum administrarea afacerilor, IT şi sănătate, dar şi de angajaţi în servicii, transporturi şi industrie. Potrivit unui raport realizat de Cedefop (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, una dintre agenţiile descentralizate ale Uniunii Europene), până în 2035, cererea de forţă de muncă se va schimba semnificativ.

În timp ce unele sectoare îşi vor extinde nevoia de personal, agricultura şi construcţiile sunt printre domeniile care ar putea pierde din pondere. Dintre categoriile de ocupaţii analizate de Cedefop, specialiştii sunt cei care vor înregistra cea mai mare creştere până în 2035. Este vorba despre angajaţi cu studii superioare – de pildă cercetători, medici, profesori, avocaţi, ingineri, artişti, jurnalişti şi manageri de business. Numărul acestora este estimat să ajungă la aproape 1,8 milioane de persoane în 2035, faţă de 1,4 milioane în 2026. Creşterea de aproximativ 25% indică una dintre cele mai importante transformări structurale anticipate pentru piaţa muncii din România.

Pentru a ajunge în piaţa muncii, tinerii se pregătesc cum ştiu şi pot mai bine. Unii dintre ei aleg calea străinătăţii pentru studii, mai cu seamă din pricina mediului academic mai în pas cu vremurile actuale dar şi din prisma oportunităţilor la care speră. Nu există însă date referitoare la câţi dintre tinerii care pleacă la studii se mai întorc să proofeseze în ţară. Dar datele firmei de consultanţă pentru studii în străinătate IntegralEdu din 2026 indică o schimbare importantă în modul în care tinerii români se raportează la studiile universitare în străinătate. Dacă în anii anteriori anumite ţări sau domenii de studiu concentrau o mare parte dintre opţiuni, în prezent alegerile sunt influenţate de mai mulţi fatori, iar „moda” pare să conteze mai puţin. Dincolo de reputaţia unei destinaţii sau de popularitatea unui domeniu, elevii analizează o paletă mai largă de oportunităţi, luând în calcul oferta academică, programele în limba engleză, costurile studiilor şi ale vieţii, avantajele profesionale şi experienţa internaţională. „Observăm o schimbare de mentalitate care este din ce în ce mai pregnantă de la an la an. Tinerii încep să treacă de la «ţara preferată» la «ţara potrivită». Nu mai pornesc neapărat de la ideea că trebuie să studieze într-o anumită destinaţie pentru că aceasta este populară în generaţia lor, ci caută universitatea şi programul care răspund profilului lor academic, intereselor şi planurilor profesionale. Este un semn al unei abordări mai mature a unei decizii care le poate influenţa următorii ani de studiu şi, ulterior, cariera”, spune Alexandra Bădescu, deputy general manager al IntegralEdu. Potrivit ei, diversificarea se vede şi în diferenţa dintre ţările selectate iniţial în dosarele de aplicaţie şi destinaţiile în care tinerii ajung să se înregistreze la finalul procesului. În topul opţiunilor iniţiale se află Olanda, Marea Britanie, Italia, Germania şi Spania, în timp ce clasamentul înregistrărilor finale concrete este condus de Olanda, urmată de Italia, Spania, Marea Britanie şi Franţa.

Cert este că o parte însemnată a acestor tineri nu se mai întorc să profeseze şi să trăiască în România, iar exodul creierelor continuă, aceasta fiind doar una dintre căi. Voi v-aţi întoarce în ţară, după absolvirea cursurilor în străinătate?   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează care sunt alternativele pe care le are un lider atunci când, aşa cum zice proverbul, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin