Săptămâna trecută a fost bogată în evenimente energetice de interes pentru România. În primul rând, centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria şi-a închis unul din cele două reactoare operaţionale pentru reparaţii planificate. Producţia de electricitate ar trebui să fie reluată în decembrie. Celălalt reactor generează energie la capacitate un pic redusă din cauza cotelor scăzute ale Dunării.

România importă din Bulgaria electricitate scumpă pentru a putea acoperi consumul la orele de vârf. Acest stat, considerat cel mai sărac din UE şi din zona euro, continuă să fie lăudat pentru inspiraţia de a instala baterii în care înmagazinează energie solară ieftină ziua şi pe care o exportă scump seara.

Astfel, Bulgaria a fost până acum salva­torul „accidental“ al Europei de Est de la o criză energetică. România este nevoită să importe electricitate deoarece reactoarele centralei de la Cernavoda au fost închise pentru că Dunărea nu mai aduce suficientă apă. Centrala nucleară Paks din Ungaria s-a con­frun­tat cu aceeaşi problemă, care a fost rezolvată de guvernul maghiar prin lucrări hidrotehnice ample şi de urgenţă în urma cărora a fost majorat nivelul Dunării în dreptul pompelor care alimentează reactoarele cu apă.

Săptămâna trecută, experţii maghiari în energie nu s-au sfiit să scotă în evidenţă succesul acestor lucrări, care au mobilizat companii, chiar şi ale unor oameni de afaceri din opoziţie, din toată ţara şi societatea civilă.

O bună parte din materialele folosite au fost din donaţii. De asemenea, presa maghiară nu se sfieşte să pună în opoziţie succesul efor­tului maghiar cu nereuşita lucrărilor efectuate pe Dunăre în România pentru menţinerea în funcţiune a reactoarelor de la Cernavodă. Ca şi în România şi Bulgaria, Dunărea continuă să scadă în Ungaria. Şi totuşi, toate cele patru reactoare de la Paks produc electricitate.

Tot săptămâna trecută, guvernul maghiar a anunţat o amplă reformă energetică menită să reducă nevoia Ungariei de a importa energie, importurile fiind considerate o vulnerabilitate economică şi bugetară, şi să diminueze preţu­rile electricităţii, elemente importante ale competitivităţii industriale. În centrul reformei stă energia din surse regenerabile. Bazele iniţiativei au fost puse mai devreme. În august, ca primă etapă, cabinetul lui Peter Magyar a lansat o licitaţie pentru instalarea de turbine eoliene cu o capacitate de 700 MW, vizând creşterea capacităţii de energie eoliană la 4 GW până în 2030 – o majorare de peste zece ori şi o schimbare majoră faţă de politicile fostului lider politic Viktor Orbán.

„Unul dintre obiectivele principale ale în­tre­gii strategii este reducerea costurilor pentru aprovizionarea cu energie a companiilor, costuri care sunt în prezent extrem de ridicate, chiar şi după standardele europene. Acest lucru nu se va întâmpla de la un an la altul“, a declarat Andras Totth, secretar de stat pentru energie.

Pe lângă capacitatea de aproape 9 GW în domeniul energiei solare dezvoltată în ultimii ani – sursa de energie regenerabilă preferată în timpul mandatului lui Orbán –, ţara ar putea creşte capacitatea eoliană la peste 6 GW până în 2040, pentru a limita scumpirea energiei şi necesarul de importuri, a precizat Totth.

Ungaria îşi importă peste 80% din nece­sarul de combustibil – inclusiv cel pentru secto­rul nuclear, petrol şi gaze naturale –, o dependenţă pe care agenţia S&P Global a descris-o drept o vulnerabilitate majoră atunci când a confirmat, în luna mai, ratingul de credit al ţării la nivelul „BBB minus“, cu perspectivă negativă, aminteşte Reuters.

„Suntem complet expuşi şocurilor geopo­litice. Prin urmare, sistemul energetic ungar reprezintă un dezavantaj competitiv pentru economia Ungariei“, a declarat Totth în cadrul unei conferinţe organizate de site-ul de ştiri financiare Portfolio.hu.

Reforma include prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor nucleare existente şi urmărirea unei perioade de operare mai lungi pentru centrala de la Paks, cu o capacitate de 2.000 de megawaţi.

Sectorul energiei solare va beneficia de un impuls în domeniul stocării, astfel încât panourile fotovoltaice să poată livra energie în reţea atunci când acest lucru este mai rentabil. Ungaria a instalat capacităţi solare de aproape 9 GW, însă, din cauza capacităţilor reduse de stocare, exportă adesea energie când preţurile sunt mici şi o cumpără când acestea sunt ridicate, aşa cum face şi România. Guvernul Orban a insistat orbeşte pe dezvoltarea energiei solare şi a blocat eolienele. Planul prevede atingerea, până în 2028, a unei capacităţi de stocare (inclusiv în baterii) de cel puţin 3 GW şi încurajează investiţiile în eficienţă energetică în rândul companiilor din toate sectoarele economiei.

Specialiştii spun de mult timp că politica energetică determină competitivitatea industrială într-o măsură mai mare decât o fac cotele de impozitare. Toate acestea se întâmplă în timp ce preţurile carburanţilor sunt la cote record în Europa, inclusiv în Europa de Est, continentul nu reuşeşte să strângă în depozite suficiente gaze naturale pentru a acoperi consumul în sezonul de încălzire, iar preţurile acestui combustibil sunt şi ele la cote ridicate. Pe pieţele europene, electricitatea este cu aproape 80% mai scumpă faţă de anul trecut.