Ar fi trebuit să fie calea de scă­pare a Europei din strânsoarea su­pre­maţiei chineze în domeniul mate­rialelor critice, însă la doi ani după ce legea UE privind materiile prime vitale a intrat în vigoare, lucrurile nu merg aşa cum ar fi trebuit.

Doar unu din patru proiecte din domeniu care au căpătat statut special sub inci­denţa legii este pe cale să fie finalizat la timp, relevă o analiză citată de Politico.

O nouă listă de proiecte în do­meniu care vor primi acces privilegiat la finanţare, autorizare accelerată şi ajutor din partea Bruxelles-ului în a găsi cumpărători urmează să fie publicată.

Ideea este de a transforma Europa dintr-un importator masiv într-un producător major de mate­riale esenţiale pentru energia curată, tehnologie şi producţia din domeniul apărării. Însă progresul înregistrat în prima rundă de 47 de proiecte, anunţate la începutul anului trecut, oferă slabe speranţe pentru ambiţiile blocului.

„Cel puţin unu din trei proiecte strategice fie înregistrează întârzieri, fie este blocat, în pericol sau nu mai există, doar un sfert dintre acestea înregistrând progrese clare“, arată Diego Marin, din cadrul European Environmental Bureau. Un raport în acest sens urmează să fie publicat către finalul acestei luni.

Obstacole financiare, de regle­men­tare şi de natură politică blo­chea­ză proiectele miniere europene, spune industria, în pofida obiectivu­lui legii UE de a accelera imple­mentarea acestora.

Unele companii cred că anun­ţarea de noi proiecte strategice va crea şi mai multe probleme, însă Co­misia respinge acest lucru.

UE a anunţat 47 de proiecte în martie 2025, acoperind 14 dintre cele 17 materiale critice desemnate drept strategice de către bloc. Printre aces­tea se numără şi 13 proiecte din afara blocului.

Acestea erau menite să ajute UE să-şi atingă ţintele din do­meniu: până în 2030, blocul vrea să extragă cel puţin 10%, să proceseze 40% şi să recicleze 25% din propriile nevoi. Eliminarea dependenţei Euro­pei de China pentru metale cheie se află în centrul acestei strategii.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Un oficial al Comisiei a declarat că dacă totul merge conform planului, UE îşi va atinge ţintele pentru 2030 privind litiul, cobaltul şi pământurile rare, însă rezultatele pentru alte materiale sunt mixte. Nu au fost oferite însă cifre concrete.

„Dacă nu se va întâmpla ceva absolut neprevăzut astăzi, vom fi departe, foarte departe de atingerea ţintelor“, arată Jan Mostrom, fost CEO al gigantului minier suedez LKAB. UE este sub presiune suplimentară în condiţiile în care o pauză asupra controalelor la export decise de China cu privire la pământurile rare va expira în ianuarie.

Think tank-ul global ODI a găsit în iunie că din 60 de proiecte, 14 nu vor avea probabil o contribuţie până în 2030 pentru că momentul estimat al producţiei lor cade între 2029 şi 2031 şi că trei din patru fie sunt în întârziere sau imposibil de verificat.

Un raport al Curţii Europene a Auditorilor a dezvăluit de asemenea în acest an că multe proiecte vor avea dificultăţi în a asigura aprovizionarea pentru UE până în 2030. Comisia Europeană a contestat validitatea actuală a constatărilor acesteia.

De la adoptarea legii materialelor critice în 2024, Bruxelles-ul a lansat o mulţime de iniţiative pentru a pune proiectele în mişcare, însă lideri din industrie spun că blocul se mişcă prea lent.