Antreprenorii români trebuie să înveţe să împartă câştigurile cu anonimii

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 27 iunie 2016 992 afişări

Freelo, un start-up românesc, are nevoie de bani. Proiectul, un centru de agrement bazat pe un tunel de vânt vertical, o piscină cu valuri pentru surf, restaurant, spa, piscină etc., mai are nevoie de 11 milioane de lei pentru a ieşi pe piaţă, după ce fondatorii şi primii investitori au adus 12 milioane de lei.

Antreprenorii români trebuie să înveţe să împartă câştigurile cu anonimii
Antreprenorii români trebuie să înveţe să împartă câştigurile...

Ca ei sunt foarte mulţi antreprenori români. Au proiecte, au studii de fezabilitate, au idei, au speranţe, au vise, dar au nevoie de bani. Iar băncile nu mai finanţează astfel de proiecte, bursa de la Bucureşti nici atât, fondurile de investiţii despică firul în patru, fondurile de pensii nu au voie, piaţa de obligaţiuni se bazează mai mult pe entităţile mari, care pot oferi un rating investitorilor (FruFru a fost o excepţie), iar piaţa de venture capital nu există.

Din păcate, România antreprenorială nu are de unde să facă rost de bani, chiar dacă poate are idei. Finanţarea investiţiilor este prizoniera sistemului bancar (95% din economie este finanţată de bănci). Aşa s-a creat sistemul în România şi prea puţini s-au gândit că va veni o zi când băncile nu vor mai finanţa proiecte noi, iar restul va fi teren sterp.

Acum 25 de ani, când a reintrat capitalismul în România, primii antreprenori s-au împrumutat la părinţi, rude, sau cei mai norocoşi au pus gaj lucrurile din casă pentru un credit la bancă. Dar până la urmă finanţarea noilor afaceri s-a făcut pe seama inflaţiei şi a devalorizării cursului de schimb. Aşa s-au creat şi au rezistat noile businessuri.

Băncile au finanţat proiectele private, chiar de la prima cărămidă, pentru că aşa s-a încetăţenit acum două decenii. În mod normal, băncile nu trebuie să finanţeze startup-urile, investiţiile de la zero. O afacere trebuie începută cu banii antreprenorului, atraşi de pe piaţa de venture capital, de pe bursă sau de la acţionari care vor să îşi asume un risc în speranţa multiplicării investiţiei. Finanţarea de la bancă trebuie să intervină când este vorba de capital de lucru sau când se extinde investiţia iniţială.

În România, toată lumea crede că banca trebuie să finanţeze ideea cap-coadă şi de aceea cei care se duc la bancă cu proiectul sunt foarte nervoşi când sunt respinşi.

Primii bani necesari începerii investiţiei trebuie luaţi de la cei care cred în proiect, care vor să devină acţionari şi care vor să îşi asume riscuri la fel ca antreprenorul, nu să dea bani cu împrumut. Dacă proiectul iese, câştigul investitorului trebuie să fie aproape la fel ca al fondatorului businessului. Dacă afacerea nu iese, pierderile sunt comune.

Riscul unei bănci nu trebuie să fie acelaşi ca al acţionarului, ci mult mai mic sau chiar deloc, pentru că în joc sunt banii unor deponenţi.

România antreprenorială suferă, pentru că toţi aşteaptă finanţare de la bănci. Asta a fost odată, şi pe măsură ce lumea capătă tot mai multă experienţă, iar reglementările bancare devin din ce în ce mai dure, băncile vor finanţa din ce în ce mai puţine startupuri şi investiţii de la zero.

Atunci antreprenorii trebuie să caute bani din altă parte. Din păcate, în 25 de ani nu s-a creat o piaţă alternativă de finanţare la cea bancară, iar acum multe proiecte rămân pe hârtie, sau sunt începute, dar nu mai au bani pentru a fi continuate. Mulţi caută bani pe platformele de crowdfunding, dar şi acolo este o piaţă unde te pierzi printre milioane de proiecte. 

În cazul în care nu se vor construi alternative de finanţare, România antreprenorială va avea de suferit, se va pierde pe drum, iar cei care vor să devină antreprenori, să cucerească lumea, vor deveni extrem de frustraţi şi îşi vor îndrepta ura către stat, bănci, Banca Naţională, către sistem.

Companiile româneşti sau multinaţionalele care sunt deja pe piaţă îşi vor consolida poziţia pentru că nu vor avea concurenţă, nu vor apărea alte businessuri inovatoare care să le atace piaţa, iar economia românească va rămâne în urmă.

Degeaba vom avea creştere economică de 4%, cea mai mare din Europa în acest moment, adusă de consum, dacă din urmă nu vin noi investiţii, în special cele antreprenoriale, care să aducă alte idei pe piaţă, să insufle energie şi determinarea de a schimba lumea sau un sector.

Între 1980 şi 1990, România a trăit cu iluzia că are o economie performantă, care produce, care se poate bate cu cea capitalistă. După 1990, până în 2000, când au apărut mai susţinut investiţiile străine, toată această economie comunistă a crăpat, pentru că produsele ei nu puteau face faţă deschiderii pieţei.

Dacă România nu se deschide către un nou val de antreprenori prin crearea altor surse de finanţare în afara celei bancare, riscă să ajungă în situaţia de acum trei decenii, chiar cu multinaţionalele în frunte.

Nu ştiu de unde va găsi bani Freelo, dar sper să reuşească şi să fie un deschizător pentru alternative de finanţare, care să ajute şi alte afaceri să scoată capul din găoace şi să ajungă mari.

Microsoft, Intel, Facebook, Google, Oracle, toţi au pornit de la o idee, care a convins întâi investitori, mai mult sau mai puţin nebuni. Dar cei care au avut ideea au fost dispuşi să o împartă, inclusiv câştigul, cu piaţa, cu lumea întreagă, cu acţionarii anonimi. Antreprenorii români trebuie să înveţe şi ei acest lucru.

Urmărește Business Magazin

/opinii/antreprenorii-romani-trebuie-sa-invete-sa-imparta-castigurile-cu-anonimii-15507126
15507126
comments powered by Disqus
Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români

„Cred cu tărie că un business din România are aceeaşi valoare cu a unui business din Europa Centrală”, consideră Rareş Bănescu, antreprenorul local care a fondat Retargeting.biz, un start-up axat pe dezvoltarea unei soluţii software ce automatizează procesele de marketing online pentru un magazin online. Ideea proiectului a luat naştere în urmă cu şase ani, iar compania este acum prezentă în alte cinci ţări din Europa cu un portofoliu de peste 1.000 de comercianţi online. În ultimul an şi jumătate Retargeting.biz a rulat peste 100 de milioane de lei în bugete de marketing alocate de clienţi pentru promovarea pe Google şi Facebook. Ce urmează?

vezi continuarea
CE SFATURI AI DA TÂNĂRULUI DE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

ZF.ro
Dezvăluiri de la Iulian Stanciu. De ce a introdus eMag taxa de livrare? Dezvăluiri de la Iulian Stanciu. De ce a introdus eMag taxa de livrare?
Beţi cafea? Diferenţa între o cafea de lux şi o cafea normală
ProMotor.ro
Femeile declară: astea sunt „poziţiile ideale” în maşină! Femeile declară: astea sunt „poziţiile ideale” în maşină!
I-au furat roțile înainte să fie lansată. Masina asta e prea frumoasă pentru a circula pe șosea!
A modificat un LOGAN și acum conduce o mașină de 300 CP. Ce a schimbat la mașină
Descopera.ro
Aceştia să fie EXTRATEREŞTRII de pe Planeta 9? Dovezi ale existenţei unei LUMI rebele în Sistemul nostru Solar, descoperite acum Aceştia să fie EXTRATEREŞTRII de pe Planeta 9? Dovezi ale existenţei unei LUMI rebele în Sistemul nostru Solar, descoperite acum
S-a AFLAT cine a transmis CORONAVIRUSUL care UCIDE oamenii pe capete. A ajuns deja în UE
Vodă Cuza, DESTRĂBĂLATUL. I-a adus plocon soţiei Elena doi copii făcuţi cu o frumoasă văduvă
Go4it.ro
Cât costă acum primul iPhone din 2007? Poate să ajungă la un preţ mai mare decât o maşină nouă Cât costă acum primul iPhone din 2007? Poate să ajungă la un preţ mai mare decât o maşină nouă
Câţi bani îţi oferă Uber dacă te afli într-o maşină iar şoferul te-a dus mult prea repede la destinaţie
TOP 30 aplicaţii periculoase pentru Android pe care s-ar putea să le ai instalate pe telefon. Trebuie dezinstalate imediat
Csid.ro
Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime Portretul psihologic al unui violator: cum îl recunoaştem şi cum evităm să devenim victime
Cum poţi ajuta o femeie care este abuzată
HOROSCOP AUGUST 2019: se anunţă noi câştiguri financiare şi multe relaţii pasagere

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.