Cu un plus mai mare decât al inflaţiei din ultimul an, piaţa de e-commerce creşte nu chiar ca Făt Fru-mos, dar este una dintre cele mai dinamice de pe plan local, cu promisiuni de creştere, ascensiuni spec-taculoase în topul vânzătorilor şi pierderi usturătoare. Schimbarea în acest domeniu este mai accelerată decât în altele, iar strategiile şi planurile de investiţii sunt pe birourile executivilor din diverse domenii, mai cu seamă că integrarea AI în modelele de business poate face diferenţa dintre profit şi pierdere. For-fota e generată deopotrivă de consumatori care îşi fac liste de cumpărături din faţa ecranelor şi vânează promoţii, retaileri care-şi dichisesc rafturile din mediul virtual, platforme care reunesc portofoliile mai multor companii, operatori de plăţi, firme de curierat şi logistică, producători, operatori de logistică şi transportatori. Miza? O piaţă care va depăşi anul acesta 8 miliarde de euro.

Ce vi se pare cel mai complicat sau neplăcut la comerţul online? Aşteptarea livrării pentru biletele la un spectacol comandate pe un site nefamiliar?

Că selecţia unei ţinute pentru un eveniment poate dura mult timp? Dezamăgirea că încălţările comandate online nu se potrivesc? Sau poate că din sacoşele cu produsele comandate la supermarket lipseşte – dintr-un motiv sau altul – exact cutia de lapte fără lacto-ză care vă trebuie urgent?

Oricare ar fi variabila din ecuaţia comenzilor online, e-commerce-ul s-a infiltrat în viaţa noastră de zi cu zi şi pe bună dreptate – beneficiile pe care le aduce apasă mai greu în balanţă decât nemulţumirile pe care le generează. Astfel, domeniul permite creşteri anuale de două cifre. „eMAG continuă să per-formeze solid la nivel regional, iar la nivelul anului trecut am înregistrat consolidat, în cele trei ţări în care suntem prezenţi – România, Ungaria şi Bulgaria -, o creştere de două cifre, în linie cu estimările noastre”, declară Stejara Pircan, senior VP în cadrul eMAG România, Ungaria şi Bulgaria. În toate cele trei ţări, compania a bifat anul trecut o extindere a bazei de clienţi şi o creştere susţinută a comenzilor. La acest moment, eMAG are peste 7 milioane de clienţi activi, din care peste 4,5 milioane în ţara noastră. „România este, de altfel, vârful de lance al regiunii, marcând cea mai mare creştere în 2024. Acest re-zultat este susţinut de creşterea salariului minim (+24%) şi orientarea către produse nonalimentare – semn că românii cumpără tot mai mult din dorinţă, nu doar din nevoie. În Bulgaria, e-commerce-ul câştigă rapid teren, atât ca penetrare în total retail, cât şi ca numărul de comenzi per client. Iar în Unga-ria, după o perioadă economică mai dificilă, vedem semne clare de redresare, cu o evoluţie stabilă.”

Totuşi plusurile de două cifre nu sunt regula. „Dinamica a fost mai bună în 2024, dar a fost totuşi un an de ajustare şi stabilizare, nu am văzut creşteri spectaculoase. Ne-am obişnuit cu creşteri spectaculoase în pandemie, însă curba de creştere arată clar o pantă mai lentă pentru anii aceştia, în care nivelul de incertitudine este extrem de ridicat. În 2024, piaţa a crescut cu 8% ca valoare şi 2,8% ca volum de comenzi – un semn de maturitate. În 2023 creşterea a fost de 3% ca valoare, sub rata inflaţiei. 

Vedem deci o revenire treptată, o creştere a valorii medii a coşului de cumpărături, în ciuda contextului politic volatil şi a presiunilor externe”, declară Arthur Rădulescu, fondator & CEO al platformei de comerţ MerchantPro.

Plusurile de două cifre se regăsesc însă şi în rezultatele Carrefour. „Suntem liderul pieţei de e-grocery în România, acoperind un sfert din totalul pieţei, fiind totodată şi primii care am deschis în 2017 segmentul prin parteneriatul cu Bringo. De atunci am continuat să evoluăm şi să ne diversificăm portofoliul prin parteneriatele cu Tazz, Glovo şi Bolt Food, dar şi prin canalul propriu, www.carrefour.ro. În primele luni din 2025, pe segmentul de groceries, am înregistrat o creştere de peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. E o evoluţie care depăşeşte ritmul pieţei şi reflectă un câştig de cotă de piaţă”, afirmă Nar-cis Horhoianu, chief marketing officer & e-commerce şi membru în comitetul executiv al Carrefour România. El mai spune că în funcţie de platformă variază şi coşul mediu, care are o valoare mai mare decât coşul din formatele fizice. „De exemplu, pe Bringo este peste 300 de lei, reconfirmând caracterul de client afluent pe care îl adresăm.”

Pandemia a făcut din comerţul online o vedetă şi chiar dacă domeniul a văzut şi o scădere abruptă în anul care a urmat restricţiilor impuse în perioada Covidului, numărul şi valoarea comenzilor aflate la un click distanţă continuă să crească. „Ultimii 5 ani au fost un rollercoaster pentru e-commerce-ul românesc – o perioadă intensă, cu tranziţii acceler-ate de la o adopţie accelerată în pandemie la o maturizare a consumatorului şi o competiţie regională tot mai acerbă. Am asistat la profesionalizarea pieţei, la extinderea omnichannel şi la integrarea tehnologiilor de automatizare şi AI”, afirmă Arthur Rădulescu. Tot el adaugă că în paralel, au apărut provocări legate de costuri tot mai mari cu marketingul de conversie şi presiunea jucătorilor internaţion-ali, în special din Asia. „De asemenea, aceşti ani au adus, pe lângă schimbările de tehnologie, şi multe reglementări noi la care comercianţii au fost nevoiţi să se adapteze.” 

În 2021, în contextul pandemiei şi al unei adopţii accelerate a comerţului online, bugetul mediu anual per cumpărător a ajuns la 1092 de euro, un maxim istoric stimulat de restricţiile impuse şi de migrarea ma-sivă către online, conform informaţiilor din raportul eCommerce Insights 2025 realizat de MerchantPro. În 2022, însă, acest buget a înregistrat o scădere semnificativă, de aproximativ 20%, până la 874 de eu-ro. Eliminarea completă a restricţiilor din pandemie a redirecţionat o parte din consumatori către achiziţii în offline, în timp ce contextul geopolitic tensionat, generat de izbucnirea războiului din Ucraina, a alimentat incertitudinea economică. Impactul inflaţiei, care a devenit şi mai accentuat în 2023, a dus la o nouă scădere a bugetului mediu, până la 793 de euro, consumatorii prioritizând cheltuielile esen-ţiale. 2024 marchează o schimbare pozitivă - reducerea treptată a inflaţiei şi stabilizarea contextului economic au permis o uşoară revenire a bugetelor alocate pentru achiziţii online, care au crescut la 857 de euro per cumpărător. Această tendinţă de creştere, deşi lentă, este de aşteptat să continue, cu o es-timare că abia în 2029 bugetul mediu va ajunge aproape de nivelul din 2021, 1085 de euro, conform pre-viziunilor. 

Pe parcursul anului trecut, valorile medii ale comenzilor au fost constante de la trimestru la trimestru, la 57-58 euro, afirmă Arthur Rădulescu. „Din această perspectivă, trimestrul IV a fost atipic, ultimele luni ale anului fiind anterior marcate de valori medii cu circa 20% mai mari ca în celelalte trimestre. Însă in-certitudinile din plan social-politic şi perspectivele unor măsuri economice de austeritate au alimentat un comportament de consum mai precaut.“

O ţară a contrastelor

Suntem, şi în ceea ce priveşte e-commerce-ul, o ţară a contrastelor, evaluează Arthur Rădulescu. „Avem o pondere stabilă de cumpărători digitali în mediul urban, dar o creştere interesantă în rural; o preferinţă pentru livrarea acasă, dar cu o deschidere tot mai mare către soluţii flexibile ca lockerele; o bază de cli-enţi experimentaţi, dar sensibili la preţ. Dintr-o altă perspectivă, comerciantul local a crescut mult din inerţia pieţei, ceea ce nu cred că va mai fi posibil. Cel mai probabil, anii care urmează vor fi dificili pentru comercianţii care nu vor să investească şi să inoveze, care refuză automatizările şi se opun schimbărilor vizibile care afectează piaţa.”

Arthur Rădulescu mai observă o suprapunere între harta dezvoltării economice a României şi dezvol-tarea e-commerce-ului. Bucureşti-Ilfov conduce detaşat, urmat de zonele Nord-Vest şi Vest. Există însă un potenţial considerabil neexploatat în zonele cu digitalizare în curs, precum Oltenia şi Muntenia. În ce priveşte coşul de cumpărături, Stejara Pircan identifică o diversificare tot mai mare. Numărul clienţilor eMAG care au cumpărat din cel puţin şase categorii a crescut cu 21% la începutul acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Asta ne arată că oamenii aleg tot mai des online-ul pentru că aici găsesc rapid produsele de care au nevoie, pot compara preţurile în timp real pentru a identifica cea mai bună ofertă şi au acces la o gamă care, altfel, ar presupune timp şi efort uriaş pentru a o descoperi în magazine fizice.”

Reprezentanta eMAG mai observă că un lucru la care oamenii au devenit mult mai atenţi în ultimii ani marcaţi de o inflaţie ridicată este preţul, prin urmare compania a introdus eticheta Super Preţ, un in-strument care foloseşte inteligenţa artificială pentru a compara în timp real preţurile din online, ajutând clienţii să identifice cel mai bun moment de cumpărare pentru produsele dorite. În 2024, peste o treime din totalul vânzărilor eMAG au fost generate de produse marcate cu această etichetă, ceea ce confirmă interesul tot mai mare pentru transparenţă şi predictibilitate în procesul de cumpărare.

Viteza şi flexibilitatea opţiunilor de livrare sunt alte aspecte care au influenţat comportamentul con-sumatorilor, spune Stejara Pircan. Odată ce oamenii au văzut că au acces la livrări rapide şi am dezvoltat reţeaua de lockere, au început să îşi mute în online şi 

rte exclusive şi posibilitatea de retur extins.” La nivelul anului trecut, un utilizator Genius a plasat, în medie, 78 de comenzi, de peste zece ori mai mult decât un client obişnuit. Iar numărul utilizatorilor a crescut doar în România cu 60%, depăşind un milion, înregistrând o adopţie rapidă şi în celelalte două ţări unde a fost lansat anul trecut.

Conform raportului eCommerce Insights 2025, cele mai dinamice segmente ale pieţei sunt beauty, pharma, articole sportive şi alimente, fiind vizibilă o transformare şi în zona de IT&C prin creşterea seg-mentului refurbished. De asemenea, moda şi home & deco rămân competitive, chiar dacă se resimt puternic din concurenţa internaţională.

Alegerea unui magazin online de către consumatori este influenţată de mai mulţi factori, iar priorităţile acestora evidenţiază aşteptările pentru o experienţă de cumpărare convenabilă şi transparentă, con-form raportului citat. Cel mai important aspect menţionat de 41% dintre consumatori este livrarea gratu-ită. Aceasta nu doar că reduce costurile percepute de clienţi, dar creează şi o senzaţie de valoare adău-gată, fiind un diferenţiator major în comparaţie cu competitorii care taxează livrarea. Un alt criteriu im-portant pentru 27% dintre consumatori este descrierea detaliată a produselor. O prezentare clară şi completă, cu imagini relevante şi informaţii utile, creşte încrederea cumpărătorilor şi le simplifică decizia de achiziţie. În acelaşi timp, transparenţa în privinţa costurilor este esenţială. Aproximativ 24% dintre clienţi evită magazinele care adaugă extra costuri sau taxe ascunse în procesul de checkout, con-siderând acest lucru frustrant şi lipsit de onestitate. Pe lângă aceste aspecte, 21% dintre consumatori pun accent pe posibilitatea de retur gratuit, ceea ce reflectă nevoia de siguranţă în cazul în care pro-dusul nu corespunde aşteptărilor. De asemenea, 15% menţionează preferinţa pentru opţiuni precum plata cash la livrare sau livrarea directă la domiciliu, ceea ce subliniază dorinţa pentru flexibilitate şi ac-cesibilitate în procesul de cumpărare. Comercianţii care răspund acestor cerinţe pot construi relaţii mai solide cu clienţii şi pot îmbunătăţi rata de conversie pe termen lung.

Pragmatism şi mirajul produselor ieftine

„Consumatorii români sunt pragmatici. Livrarea gratuită, descrierile detaliate, lipsa taxelor ascunse şi returul simplu sunt esenţiale. De asemenea, flexibilitatea la livrare, posibilitatea plăţii cu cardul şi un customer care eficient fac diferenţa într-un ecosistem tot mai competitiv”, declară Arthur Rădulescu. 64% dintre români cumpără de pe site-uri internaţionale în principal pentru preţuri mai mici, iar aproape jumătate (47%) apelează la acestea pentru produse care nu sunt disponibile în magazinele locale, con-form raportului eCommerce Insights. Această tendinţă reflectă creşterea concurenţei din partea jucătorilor din afara UE, precum China şi Turcia, dar şi din zona Europei de Sud-Est, cum ar fi Polonia şi Grecia, care oferă preţuri competitive şi o gamă diversificată de produse. „În 2024, jucători internaţionali ca Temu, Trendyol sau Shein au câştigat teren rapid. Totuşi, brandurile locale bine poziţionate şi market-place-urile autohtone rămân relevante. Pe termen lung, mă aştept ca cei care integrează rapid AI, dez-voltă conţinut video şi personalizează experienţa clientului să câştige cotă de piaţă”, spune Arthur Rădulescu.

România a devenit rapid cea mai mare piaţă Trendyol din Europa Centrală şi de Est, generând 70% din baza regională de clienţi, rezultatele fiind peste aşteptări. În doar un an de activitate, compania a atras peste 1,3 milioane de clienţi activi, care au achiziţionat aproximativ 13 milioane de produse prin inter-mediul platformei. Pentru acest an, planurile retailerul online turc Trendyol, susţinut de gigantul chinez Alibaba, vizează consolidarea acestei baze şi menţinerea ritmului de creştere. Irem Yılandil, head of in-ternational expansion, Trendyol Group, declara anterior pentru BUSINESS Magazin că „România, în mod special, ne-a depăşit aşteptările pe toate verticalele. În ceea ce priveşte provocările, preferăm să le abordăm ca pe oportunităţi. La fel ca în orice altă piaţă, aspectele de luat în considerare includ mediul economic care impactează consumatorii, oferta de produse şi designul platformei, şi, poate cel mai im-portant aspect, experienţa pusă la dispoziţia clienţilor.” Compania a integrat anul trecut pe platforma sa comercianţi locali, a inaugurat un hub logistic de 50.000 mp la Ştefăneşti, iar în a doua parte a anului urmează să deschidă un birou local. „Românii sunt printre cei mai activi şi avizaţi cumpărători online din regiune. Pe lângă faptul că aceştia reprezintă 70% din baza noastă de clienţi din Europa Centrală şi de Est, Bucureştiul s-a clasat în top trei oraşe internaţionale din reţeaua multiregională a Trendyol (ce cu-prinde 15 ţări) în ceea ce priveşte numărul de comenzi din ultimul trimestru al anului, după Baku şi Ri-yadh”, conform reprezentantei retailerului turc.

„Platforme asiatice au câştigat teren semnificativ pe pieţele din Europa şi România printr-o gamă largă de produse ieftine, opţiuni rapide de livrare şi campanii de marketing agresive. Aceste platforme s-au ba-zat pe lanţuri de aprovizionare eficiente, operaţiuni bazate pe date şi o capacitate rapidă de a răspunde tendinţelor pieţei”, afirmă Sorin Dochian, country manager, compari.ro.

În acest context, comercianţii români trebuie să îşi adapteze strategia, să-şi extindă portofoliul de pro-duse şi să optimizeze preţurile pentru a rămâne competitivi. Automatizările, investiţiile în experienţe de cumpărare personalizate şi colaborarea cu producători locali pentru produse unice pot reprezenta soluţii pentru a fideliza clienţii şi a reduce migrarea către platforme internaţionale, conform raportului eCom-merce Insights 2025. 

Livrarea mai rapidă a produselor rămâne un diferenţiator important care justifică alegerea unui comerci-ant local, de aceea magazinele locale autohtone trebuie să asigure o viteză de fulfillment cât mai ridicată, precum şi un sistem performant de loializare şi comunicare post vânzare.

„În 2024 s-a observat o creştere majoră a numărului de colete provenite din China, trend care va contin-ua in 2025. Există deja informaţii că se livrează circa 250.000 de colete pe zi de pe site-uri chinezeşti către România. Dacă AliExpress şi alte platforme similare erau cunoscute deja, în 2024 s-a văzut un «atac» mai agresiv, de la Temu şi Shein, cu volume de vânzări crescute şi logistică mai eficientă”, declară Horia Grozea, sales&business development director în cadrul Netopia.

Sub lupă

Marketplace-urile autohtone (eMAG, Altex Marketplace, CEL.ro şi altele) şi cele internaţionale (Amazon, AliExpress) atrag tot mai multe magazine online, capabilităţile lor în achiziţia de clienţi noi transformân-du-le într-un canal de vânzare esenţial în strategia de vânzări a comercianţilor, arată raportul eCom-merce Insights 2025. Cel mai popular marketplace în România rămâne eMag Marketplace, cu peste 56.000 de comercianţi activi.

Stejara Pircan spune că eMAG Marketplace este unul dintre motoarele creşterii afacerii în 2024, un an important pentru maturizarea platformei şi extinderea capacităţii sale de a susţine antreprenorii în sca-larea afacerilor. „Astăzi, avem peste 56.000 de selleri activi, dintre care peste 35.000 doar în România, iar împreună am extins semnificativ oferta - cu aproximativ 50% în ultimul an, ajungând la aproape 30 de milioane de produse listate în platformă.” Una dintre cele mai importante decizii strategice urmărite de eMAG a fost sincronizarea operaţională a celor trei platforme din România, Ungaria şi Bulgaria. „Impac-tul acestei investiţii a favorizat creşterea numărului de companii care aleg să vândă cross-border, pentru că am simplificat foarte mult acest proces - sellerii nu au mai fost nevoiţi să listeze individual produsele în cele trei platforme, ci au beneficiat de un proces automatizat, care i-a scutit de efort suplimentar. Am dezvoltat în paralel o soluţie automatizată de traducere a descrierilor de produs, ceea ce a redus şi mai mult barierele pentru vânzarea cross-border, nemaifiind nevoie ca sellerii să angajeze vorbitori de bul-gară sau maghiară pentru a se ocupa de acest proces”, adaugă Stejara Pircan. 

Conform ei, tot mai mulţi selleri români aleg să îşi extindă afacerea peste graniţă, cu rezultate foarte bune, fiecare ţară în care îşi listează produsele aducându-le, în medie, vânzări suplimentare de aproxi-mativ 15%. În paralel, a fost extins şi serviciul Fulfilment by eMAG, prin care compania preia de la selleri tot ceea ce înseamnă operaţiuni logistice, dar şi relaţia cu clienţii. „Numărul partenerilor înscrişi în acest program s-a dublat în 2024 şi în prezent sunt peste 6.000 de selleri care folosesc această soluţie pentru a-şi eficientiza operaţiunile, astfel încât ei să se poată concentra pe creşterea afacerii. Mai exact, ceea ce facem prin Fulfilment este să ne ocupăm de întregul flux operaţional – de la recepţionarea pro-duselor, la depozitare, ambalare, livrare către clienţi, procesarea retururilor şi servicii de customer care”, afirmă reprezentanta eMAG.

Acest model contribuie direct la creşterea conversiilor, estimarea companiei fiind că sellerii înscrişi în acest program au, în medie, cu 50% mai multe vânzări decât cei care livrează pe cont propriu, în special datorită timpului de livrare pentru produsele aflate în depozitele eMAG. „Asta pentru că depozitele noas-tre funcţionează nonstop, ceea ce permite procesarea rapidă a comenzilor şi o capacitate constantă de livrare next-day. În Bulgaria şi Ungaria, livrarea durează cu una până la două zile mai mult, însă depunem eforturi continue pentru a reduce aceste termene”, spune Stejara Pircan. Astăzi, marketplace-ul gene-rează peste 40% din totalul vânzărilor şi mai mult de jumătate din comenzile plasate pe eMAG.

Ce vor aduce următorii cinci ani?

„Noi trebuie să facem predicţii că trebuie să investim, trebuie să angajăm oameni. Calculele noastre plasează e-commerce-ul la o creştere de 10% în 2025. S-au făcut investiţii mari în e-commerce în 2024, nu doar de către eMAG, ci şi de jucători din piaţa de curierat care au investit, au extins capacităţi de li-vrare, au crescut foarte mult folosirea de soluţii de finanţare în checkout. Nu trebuie să uităm de toate beneficiile care vor veni ca urmare a adopţiei inteligenţei artificiale. Şi toate lucrurile astea eu zic că pot să ne conducă către un avans de 10% la nivel de sector“, a spus Tudor Manea, CEO al eMAG Group, în cadrul conferinţei ZF Ecommerce Summit 2025.

Arthur Rădulescu este de părere că piaţa va fi tot mai polarizată dar şi mai sofisticată. Jucătorii locali care vor reuşi să combine scalabilitatea cu agilitatea vor avea un avantaj semnificativ. „Tehnologiile emergente, precum AI generativ şi abordarea descentralizată de tip everything as a service (XaaS), vor transforma modelul tradiţional de e-commerce într-un ecosistem digital mult mai conectat şi personali-zat.” În acelaşi timp, adaugă reprezentantul MerchantPro presiunea pe marjele comercianţilor va impune eficienţă operaţională, dar şi investiţii constante în experienţa clientilor pentru a asigura loializare, în ex-tindere şi în brand, pentru a face faţă concurenţei din partea giganţilor internaţionali. 

La capitolul tendinţelor, Narcis Horhoianu identifică optimizarea omnichannel, pentru integrarea experi-enţei online cu cea din magazin. „În cazul nostru, toate ofertele disponibile în magazine sunt transpuse şi în platformele digitale Bringo, Tazz, Glovo şi Bolt Food, astfel încât clienţii să se bucure de preţuri avantajoase pentru produsele preferate, în funcţie de tipul de magazin de unde au loc livrările. De exem-plu, în Bringo avem până la 50.000 de articole disponibile, în funcţie de oferta disponibilă în magazin. Mai mult, avem un portofoliu divers de produse din diferite categorii ce pot fi achiziţionate online.”

Privind spre următorii cinci ani, reprezentanta eMAG se aşteaptă la o adopţie tot mai mare a comerţului online, dincolo de categoriile tradiţionale, şi o extindere rapidă la nivel regional, inclusiv în mediul rural. Această tranziţie este accelerată de faptul că e-commerce-ul devine tot mai accesibil, convenabil şi relevant pentru nevoile clienţilor, fiind alimentat de progresele în inteligenţă artificială. „La eMAG, ob-servăm aceste tendinţe prin adopţia rapidă a produselor şi serviciilor care răspund acestor nevoi. AI-ul generează lunar peste 1 milion de recomandări personalizate, iar funcţia Snap, care permite căutarea doar în baza unei imagini, a fost utilizată de peste 500.000 de ori în primele luni de la lansare”, povesteşte Stejara Pircan. Ea adaugă că soluţiile de plată flexibile contribuie la accesibilitate, oferindu-le clienţilor posibilitatea de a-şi achiziţiona produsele dorite într-un mod adaptat bugetului propriu. În prezent, peste 3 milioane de clienţi eMAG sunt eligibili pentru a accesa soluţiile din My Wallet – fie plata în 30 de zile, fie în patru sau şase rate cu dobâdă zero sau până la 36 de rate cu dobândă fixă - în creştere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Stejara Pircan se aşteaptă ca trendul ascendent să continue şi comerţul electronic să câştige teren în toate cele trei ţări în care operează eMAG. Acum e-commerce are o penetrare de aproximativ 11% în România în total retail şi procentul este puţin mai mic în celelalte două ţări. Prin comparaţie, în pieţe mai dezvoltate din Europa Centrală, acest indicator depăşeşte 15%, potrivit Euromonitor. „Asta înseamnă că spaţiu de creştere există, iar accelerarea va veni din investiţii constante în tehnologie şi infrastructură. De altfel, tehnologia creează noi oportunităţi de creştere pentru întreaga piaţă, iar aderarea completă la spaţiul Schengen a deschis perspective reale pentru ca România şi antreprenorii români să devină jucători competitivi pe pieţele internaţionale.”

În opinia lui Arthur Rădulescu, tendinţele sunt clare: automatizare, internaţionalizare, personalizare şi viteză. Oportunităţile vin din penetrarea mediului rural, ascensiunea Gen Z, evoluţia marketplace-urilor şi tranziţia către formate de conţinut video-commerce. În acelaşi timp, provocările ţin de fiscalitate, concurenţă regională şi loializarea consumatorilor într-o piaţă ultra-competitivă. E un moment în care viteza de adaptare face diferenţa. „Bineînţeles, AI-ul va juca un rol important în următorii ani şi cred că poate fi privit atât ca oportunitate, cât şi ca provocare, pentru că va pune multă presiune pe reinventarea modelelor de business tradiţionale, cu care ne-am obişnuit. Este posibil să ne aflăm la începutul unei revoluţii care să schimbe nu doar e-commerce-ul şi modul în care funcţionează retailul, ci întreaga lume”, conchide Arthur Rădulescu.