Pandemia a dat naştere unei noi forţe de mobilizare fără interacţiune, fără efort fizic şi la care se poate adera din propriul fotoliu

Autor: Tibi Oprea Postat la 11 februarie 2021 1321 afişări

Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune şi fără efort fizic, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

Unul dintre primii pioni care a fost mutat în acest joc a fost GameStop Corp, un retailer american de jocuri video, electronice şi servicii wireless care a devenit într-o perioadă scurtă de timp unul dintre cei mai atractivi emitenţi pentru investitori în 2021, Pe parcursul lunii ianuarie acţiunile GME s-au apreciat cu 1.625%, adică au crescut de peste 17 ori, până la 325 de dolari. Capitalizarea GameStop a crescut astfel în ianuarie de  la 1,3 miliarde de dolari la 22,7 mld. dolari.

Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine. Raliul a fost alimentat în continuare după ce a început să fie disputat în piaţă şi în presă, în situaţie implicându-se şi voci din sfera politică, dar şi intermediari, reglementatori şi supraveghetori ai pieţelor. Mai mult, jocul s-a mutat şi pe alţi emitenţi care au avut parte de raliuri în ianuarie – Koss Corporation (1.760%), Naked Brand Group (709%), AMC Entertaiment Holdings (526%), BlackBerry (113%) sau Bed Bath & Beyond (99%) sunt câteva dintre ele. Să revenim însă de unde am plecat.

GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.

Însă, surprinzător, lanţul de magazine cu o istorie de 37 de ani a devenit ţinta unei „bătălii” între aceşti shorteri de pe Wall Street şi micii investitori care s-au adunat pe platforme media ca Reddit, Discord, Facebook şi Twitter. Cu alte cuvinte, micii investitori s-au mobilizat în masă şi au adăugat ordine mari de cumpărare în ideea de a urca semnificativ preţul acţiunilor şi de a ruina pariurile de pe Wall Street că preţul se va prăbuşi, un pariu care s-a dovedit în ultima lună foarte costisitor pentru profesioniştii financiari, pierderile înregistrate fiind de peste 100 de miliarde de dolari în doar câteva săptămâni. Spre comparaţie, valoarea de piaţă a companiilor listate în SUA la finalul anului 2020 era de 50.800 de miliarde de dolari, potrivit Siblis Research.


Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine.


Melvin Capital, un fond american de investiţii înfiinţat în 2014 de Gabriel Plotkin, protejatul celebrului miliardar şi manager de fond de hedging Steve Cohen, a devenit şi el un subiect central al scandalului. Fondul care investeşte în special în tech a început anul cu active de 12,5 miliarde de dolari, iar în luna ianuarie a pierdut 53%. Compania a atras recent 2,75 de miliarde de dolari de la Citadel LLC şi Point 72 Asset Management pentru a-şi consolida finanţele. Melvin Capital şi-a schimbat radical strategia în privinţa viitorului GameStop, după ce brigada de investitori a propulsat acţiunile şi au generat pierderi masive pentru unele dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume şi a închis astfel oficial poziţia scurtă, nefiind clară încă suma totală la care au ajuns pierderile.

Potrivit The Guardian, peste 72 de milioane de acţiuni GameStop, în valoare de circa 5 miliarde de dolari, erau în urmă cu o săptămână tranzacţionate în lipsă. Însă compania are doar 69,7 milioane de acţiuni disponibile la tranzacţionare, ceea ce înseamnă că în piaţă erau vândute în lipsă mai multe acţiuni decât are compania, o problemă de legalitate intens discutată în ultima perioadă. Şi Elon Musk s-a arătat nemulţumit cu privire la tranzacţionarea în lipsă.

Short sellingul sau vânzarea în lipsă presupune împrumutarea acţiunilor unei companii şi vânzarea acestora cu intenţia de a le cumpăra înapoi mai ieftin când preţul scade şi de a marca ulterior diferenţa. Multe averi de pe Wall Street au fost realizate prin acest tip de tranzacţionare, însă, la polul opus, dacă preţul urcă, pierderile pot fi uriaşe. De aceea, în mod normal poziţiile short ar trebui să aibă o marjă de cash cu care să garanteze că pot cumpăra acţiuni pentru a-şi închide poziţia în cazul în care preţul creşte, situaţie în care fondurile trebuie să îşi lichideze deţinerea cumpărând.


GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.


Povestea se vrea aşadar a fi o palmă dată „rechinilor” de pe Wall Street, care sunt acuzaţi că fac bani din falimente şi alte evenimente nefavorabile companiilor, totul plecând de la un cumul de antipatii strânse de-a lungul timpului faţă de fondurile speculative. În cazul GameStop, implicaţiile sunt mai largi de atât. Fondurile de hedging nu îşi pot recupera pierderile atât timp cât retailul nu vinde, adică nu dau shorterilor oportunitatea de a cumpăra. De altfel, o parte din acţiuni nu pot fi vândute pentru că retailerul face parte din Russell 2000, indicele celor mai mici 2000 de acţiuni din indicele Russell 3000 – menţinut de FTSE Russell, o filială a London Stock Exchange Group. GameStop este astfel deţinere obligatorie pentru orice ETF (Exchange Trade Fund) care urmăreşte acest indice. Mai mult, pe măsură ce valoarea bursieră a companiei creşte, ponderea acesteia în indice creşte la rândul ei, astfel că ETF-urile care urmăresc indicele Russell 2000 ar trebui să mai acumuleze acţiuni GME pentru a echilibra ponderile.

La polul opus, un investitor din comunitatea WallStreetBets de pe platforma Reddit, locul principal de întâlnire a „armadei” de investitori, cu numele de utilizator „DeepF-----gValue”, susţine că a marcat un câştig de 261% în acest an de pe urma creşterii controversate a acţiunilor GameStop. De la 53.566 de dolari investiţi în opţiuni call – contracte financiare care dau cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia de a cumpăra un activ suport la un preţ de dinainte stabilit, la o anumită dată sau pe o anumită perioadă, plătind în schimb o sumă de bani vânzătorului – acesta a ajuns la o investiţie de 11,2 miliarde de dolari, scrie Business Insider. Profituri s-au făcut însă şi la case mai mici. În urmă cu doi ani, Nina Carr, o locuitoare din Texas, a cumpărat 10 acţiuni GME la preţul de 6 dolari fiecare, tranzacţie de 60 de dolari, pentru a le face cadou fiului său de opt ani. Citind ştirile despre GameStop, Nina Carr şi-a întrebat fiul ajuns la 10 ani dacă păstrează sau vinde acţiunile care ajunseseră să valoreze 3.200 de dolari, iar acesta i-a spus să le vândă şi că probabil va investi 1.000 de dolari în Roblox, un hub online de gaming.

Investitorii de retail, chiar şi cei mai mici, nu sunt singurii care au beneficiat de pe urma acestei poveşti. O altă parte implicată este Ryan Cohen, un antreprenor din mediul online în vârstă de 35 de ani care a cumpărat anul trecut o participaţie la GameStop, iar la începutul lunii ianuarie a intrat în boardul companiei, înaintând schimbări de strategie, respectiv vânzări digitale şi mai puţine magazine fizice. La finele lunii ianuarie, investiţia lui Cohen la GameStop a ajuns la 1,74 miliarde de dolari, scrie Wall Street Journal. De asemenea, cei mai mari acţionari ai GameStop, printre care fondurile americane BlackRoack şi Vanguard, au câştigat doar anul trecut peste 1 miliard de dolari fiecare (vezi tabel) din aprecierea acţiunilor, câştigurile din luna ianuarie depăşind ordinul zecilor de miliarde pentru fiecare dintre aceştia. Nick Caporella, fondatorul şi CEO-ul National Beverage Corp., care produce apele minerale LaCroix, şi-a majorat investiţia la compania pe care o conduce cu 2,5 miliarde de dolari în ianuarie în urma unui avans de 78,5% al acţiunilor. Şi executivilor de la BlackBerry le-au crescut investiţiile, ocazie cu care au vândut din participaţii la preţuri de peste două ori mai mari faţă de începutul anului.

Între timp, Robinhood, platforma de tranzacţionare din centrul scandalului, a atras peste un miliard de dolari datorită investitorilor şi liniilor de credit lansate de bănci pentru a-i consolida poziţia. Totodată, a mai strâns câteva sute de milioane de dolari în urma unor facilităţi de credit oferite de cele mai mari bănci americane – JPMorgan, Morgan Stanley, Barclays şi Wells Fargo. Marile bănci sunt de părere că noua forţă de pe Wall Street nu va supravieţui, dar cei 7,7 milioane de investitori sunt mai activi ca niciodată. Povestea a continuat şi în februarie, dar armele mulţimii de investitori au fost îndreptate către argint, în contextul în care pe 1 februarie contractele futures cu scadenţa în martie urcau în timpul şedinţei cu circa 10%, la maximul ultimilor opt ani. În schimb, companiile anterior menţionate au avut parte de o sesiune de corecţie. Pe de altă parte, multe platforme de tranzacţionare, cum ar fi Robinhood, Webull, M1, Trading212, E*Trade, Interactive Brokers şi altele, au sistat tranzacţionarea sau au impus restricţii, unele temporare, în cazul unor acţiuni precum GameStop, AMC sau Nokia, ducând la nemulţumiri sau determinând pierderi în rândul investitorilor care nu şi-au putut închide, respectiv majora poziţiile.

Mobilizarea în masă a investitorilor a arătat că buturuga mică poate să răstoarne carul mare, însă, continuând analogia, nici efortul buturugii nu poate fi lipsit de daune. După creşteri fabuloase, în multe cazuri urmează corecţii pe măsură, mai ales atunci când companiile se află în aceeaşi situaţie, din punct de vedere financiar şi operaţional, de dinainte de avansul pe bursă. Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune sau efort fizice, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

Este legal ca brokerii să sisteze tranzacţionarea aleatoriu? Este moral ca traderii să tranzacţioneze în lipsă mai multe acţiuni decât are compania? Este etic ca grupuri de investitori să se alieze în masă împotriva altora? sunt întrebări pe care scandalul GameStop-Reddit le-a pus pe agenda investitorilor şi a autorităţilor de reglementare.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.