La cinci ani de când a ales calea anterprenoriatului şi a fondat compania de cercetare AHA Moments, Manuela Mancaş face un nou pariu, cu Brava Link, o companie aflată la intersecţia dintre cercetare şi tehnologie AI. Ea spune că această decizie nu a fost oportunistă, ci una strategică, construită în timp, pentru că a văzut că agenţii AI conversaţionali pot schimba structural modul în care sunt colectate datele şi a decis să nu rămână doar spectator, ci să fie parte din această transformare. Prin acest nou pariu, antreprenoarea vizează piaţa globală şi intră într-un teren dominat de giganţi internaţionali.

Avantajele operaţionale ale abordării pe care o are Brava Link sunt clare: timpii de colectare se reduc dramatic, săptămâni comprimate în zile sau ore, costurile se optimizează mult, iar volume enorme de apeluri devin posibile la un nivel greu de imaginat cu resurse umane. Dar dincolo de eficienţă, ceea ce o entuziasmează cu adevărat pe Manuela Mancaş este scalabilitatea internaţională: „Modelele lingvistice există deja, iar extinderea într-o piaţă nouă este o ajustare tehnică, de câteva clickuri, nu o reconstrucţie completă. Europa şi nordul Africii sunt primele zone spre care ne îndreptăm atenţia în extindere”.

Care este „next gen”-ul businessului tău?

Se vorbeşte extrem de intens în această perioadă despre viitor, despre viteza exponenţială a ritmului de evoluţie, cât şi despre imprevizibilitate, fiind tot mai dificil de anticipat în ce formă se va regăsi spaţiul de business peste 5 ani. Odată cu această conversaţie colectivă vine o presiune suplimentară asupra liderilor, să creeze scenarii, să adopte schimbări, să nu rămână în urmă, dar nici să nu se arunce cu capul înainte, să fie relevanţi într-un context care se mişcă mai repede decât capacitatea noastră de a-l integra.

Simt această presiune şi eu. Dar cred că în această alergare continuă există un risc real şi des ignorat: confundăm viteza cu direcţia şi noutatea cu valoarea. Pentru mine, next gen-ul nu este o listă de noutăţi şi schimbări rapid adoptate. Este echilibrul dintre reinventare şi continuitate, ştiinţa de a înţelege ce trebuie transformat şi curajul de a proteja ce nu trebuie atins.

Încep cu ce trebuie păstrat, căci de multe ori aici stă fundaţia solidă. În AHA Moments rămâne constantă importanţa capitalului uman. Serviciile noastre sunt despre cunoştinţele şi expertiza în cercetare, adică despre ce ştiu oamenii AHA. Nu vindem doar livrabile sau prezentări, vindem experienţa acumulată în peste 20 de ani de industrie, capacitatea de a integra date economice, sociale şi demografice într-o perspectivă macro şi capacitatea de a construi relaţii solide şi oneste. Această fundaţie nu se schimbă, indiferent de direcţia galopantă a viitorului.

Ce transformăm este arhitectura operaţională: procesele, modul în care colectăm şi vizualizăm datele, eficienţa cu care distribuim energia umană. Un proiect de cercetare are multiple macroetape şi microetape, departamente care alternează. În această granularitate există oportunităţi reale de reinventare: idee şi analiză de text asistată de AI, încadrări şi validări automate, optimizare în colectarea datelor, noi metode de vizualizare şi raportare.

Next gen-ul înseamnă pentru mine în acest an şi curajul de a construi complementar. De aceea am cofondat Brava Link, o companie la intersecţia dintre cercetare şi tehnologie AI, despre care vorbesc public pentru prima dată în acest interviu. Nu a fost o decizie oportunistă, ci una strategică, construită în timp. Am văzut că agenţii AI conversaţionali pot schimba structural modul în care colectăm datele şi am decis să fim parte activă din această transformare, nu doar spectatori. Ca o concluzie, next gen-ul pentru mine este, aşadar, echilibrul dintre tehnologie şi oameni, dintre viteză şi discernământ, dintre noutate şi sens.

CARTE DE VIZITĂ

1. Manuela Mancaş este fondator şi Managing Director al firmei de cercetare de piaţă AHA Moments, care a realizat în 2025 o cifră de afaceri de 1,42 mil. euro şi are o echipă de 16 specialişti în cercetare.

‚2. În 2026 a devenit membru în boardul Rethink România şi a cofondat Brava Link, companie care aduce agenţi AI conversaţionali în cercetare, cu o viziune care depăşeşte graniţele României, fiind îndreptată spre Europa şi Africa.

Ce construieşti acum diferit faţă de început?

La început am construit cu multă precauţie şi de aceea am intrat în piaţă cu o echipă de seniori, pentru că voiam să mă asigur că expertiza este incontestabilă. Eram extrem de exigentă, cu ceilalţi, dar mai ales cu mine. Într-un workshop strategic din 2025, am avut o revelaţie: structura noastră arăta ca o piramidă inversată. Mult management, puţină bază. O construcţie solidă pe termen scurt, dar vulnerabilă pentru creştere.

De atunci, am construit deliberat în acest sens, întărind baza piramidei cu tineri care acum îşi scriu primele rânduri ale CV-ului din cercetare. Seniorii oferă rigoare şi experienţă; juniorii vin cu entuziasm şi o relaţie naturală cu tehnologia. Ce e fascinant este că învăţarea nu e unidirecţională, nu există ierarhie în creativitate sau în energia de a vedea lucrurile altfel, astfel colegii tineri ne provoacă şi ne inspiră în mod constant.

Construiesc diferit şi prin amplitudinea proiectelor. Ultimul an m-a dus în zona studiilor macro, care integrează simultan dimensiuni sociale, economice şi demografice. Ne-am extins şi pe axa impactului social, pe pilonii educaţie şi turism, şi ne-am depăşit propriile aşteptări. La un moment dat în 2025, volumul de proiecte sociale devenise copleşitor în sensul bun, genul de copleşire care nu descarcă, ci încarcă.

Ce mai e diferit faţă de început este că am început să construiesc şi vizibilitatea. Stilul nostru a fost întotdeauna: întâi livrăm, apoi povestim, dacă mai rămâne timp. Înţeleg tot mai clar că a comunica autentic ce facem nu este laudă, este responsabilitate faţă de echipă şi faţă de tot ce am construit împreună.

Ce regulă veche din business nu mai funcţionează pentru tine?

Nu simt că regulile fundamentale ale businessului s-au răsturnat complet. Dar există două, poate trei arii personale la care lucrez activ.

Prima este regula disponibilităţii permanente şi a lui „da” spus prea des. Pe măsură ce compania a crescut, oportunităţile s-au multiplicat, dar energia şi timpul au rămas finite. Când lucrurile merg bine, apar parteneriate, iniţiative, multe rute noi. Şi mi-e greu să spun nu, deseori. Dar învăţ activ să îmi cresc asertivitatea, să prioritizez rutele şi să nu merg pe toate cele care sunt posibile, ci pe cele care au sens şi valoare. Şi mai e un aspect esenţial: sistemul valoric al antreprenorului se reflectă în sistemul valoric al companiei. Dacă eu nu pun limite, nici compania nu le va pune, deci asertivitatea crescută e o formă de a proteja întreg ecosistemul companiei.

A doua linie de lucru este despre maturitate organizaţională. AHA Moments a împlinit
5 ani şi îmi doresc să câştige din ce în ce mai multă autonomie ca entitate, dincolo de identitatea mea, a fondatorului. Acesta e un pas normal în evoluţia unei companii antreprenoriale locale; ea se identifică mai întâi cu antreprenorul, ceea ce e fantastic, pentru că preia din reputaţia şi expertiza acestuia; dar odată cu atingerea pragului de maturitate, compania trebuie să îşi câştige renumele şi să devină mai puternică decât antreprenorul fondator.

Al treilea aspect important, des pus într-un con de umbră, e să ne uităm la noi înşine cu recunoştinţă pentru ce am construit. Cred că ar trebui să avem mai des astfel de momente. Acesta este al treilea an în care sunt invitată în Top 100 cele mai puternice femei din business. În ediţiile anterioare eram concentrată să răspund corect, la timp, cu sens, să fiu demnă de invitaţie. Abia acum mi-am permis să mă opresc şi să conştientizez cu adevărat ce înseamnă asta şi să îmi spun: „Felicitări! ”. Mi-ar plăcea ca Manuela de 19 ani, dintr-o cameră de cămin îngustă, care privea Bucureştiul cu entuziasm şi teamă în acelaşi timp, să ştie că toate eforturile au meritat şi că perseverenţa neclintită a construit temelia a tot ce a urmat. Aş vrea să fie mândră de ce a realizat, căci şi eu, cea de acum, sunt mândră de cum şi-a construit drumul.

Ce fel de oameni vrei lângă tine în următoarea etapă?

Loialitatea este un fir roşu care îmi traversează toată viaţa, atât cea personală cât şi cea profesională. Am nenumăraţi colegi şi parteneri cu care lucrez din primul meu an de facultate, de la primul meu job. Îmi place să construiesc relaţii în timp şi nu le schimb uşor. Îmi doresc deci să îi păstrez pe cei care sunt deja lângă mine, în timp ce efervescenţa spaţiului personal şi a celui de business îmi deschide noi uşi şi se lărgesc cercurile natural.

Relaţii vechi, relaţii noi, ceea ce contează cel mai mult pentru mine e rezonanţa sistemului valoric. Nu mă refer la preferinţe comune (dimpotrivă, îmi place să am diversitate de idei în jur), mă refer la principiile de bază ale modului în care trăim şi lucrăm: integritate, responsabilitate, curiozitate şi dorinţă de dezvoltare. Când există rezonanţă pe această axă, se creează o energie care atrage şi construieşte firesc. Când nu există, distanţa vine natural şi corect.

Ce vrei să rămână după tine dincolo de rezultate şi cifre?

Dincolo de cifre, îmi doresc să rămână relaţii solide şi proiecte cu utilitate reală. Cred profund în efectul de undă: dacă influenţezi în bine doi oameni, iar ei influenţează alţi doi, impactul creşte exponenţial. Îmi doresc să existe în urma noastră oameni cât mai bine pregătiţi, studii care au contat, proiecte care au schimbat ceva, impact mic ori impact mare, dar real şi cu forţă perpetuă.

Ceea ce spunem şi facem astăzi va avea ecou în ziua de mâine, şi avem responsabilitatea de a trasa un viitor care merge pe un drum constructiv, pozitiv, evolutiv. Esenţa acestei idei e excelent cuprinsă în acest citat, pe care îl îndrăgesc: „Someone’s sitting in the shade today because someone planted a tree a long time ago”, Warren Buffett. Şi vorbind despre viitor, cred că vreau cel mai mult ca fetele mele să îşi găsească inspiraţie în povestea mea, şi la final, când tragem linie, să spună că m-au văzut prinsă în mrejele muncii, dar că am fost mereu prezentă lângă ele când a fost nevoie de mine.

„Pentru mine, next gen-ul nu este o listă de noutăţi şi schimbări rapid adoptate. Este echilibrul dintre reinventare şi continuitate, ştiinţa de a înţelege ce trebuie transformat şi curajul de a proteja ce nu trebuie atins.”

Ce parte din businessul tău trebuie reinventată ca să rămână relevantă în următorii 10 ani?

Dacă privesc realist şi fără romantism: practic toată infrastructura operaţională, tot ceea ce se află în spatele scenei şi susţine livrarea propriu-zisă ar putea fi reinventată în următorii 5-10 ani.

Într-o companie de cercetare de piaţă, produsul final este un insight, o idee care naşte o direcţie strategică. Dar în spatele acestui rezultat există un mecanism extrem de elaborat, o granularitate enormă de paşi operaţionali, unde se află atât cea mai mare vulnerabilitate, cât şi cea mai mare oportunitate. Zona de colectare a datelor trebuie regândită fundamental: comportamentele de consum media, disponibilitatea de a răspunde şi nivelul de atenţie sunt complet diferite faţă de acum câţiva ani. Analiza de text, generarea de sinteze şi structurarea informaţiei pot fi susţinute masiv de AI, eliberând resurse umane pentru interpretare şi consultanţă. Vizualizarea
datelor este o altă zonă sub presiune: nu mai este suficient un raport PowerPoint, oricât de bine structurat; clienţii cer date dinamice, accesibile multiplatformă, cu o estetică mai sofisticată, iar echipele de cercetare nu sunt echipe de design.

Ce rămâne fix, şi trebuie protejat, este rolul expertizei umane în interpretare. Datele pot fi colectate şi structurate automat, dar sensul lor, integrarea lor într-un context mai amplu, rămâne responsabilitatea oamenilor. Acolo este valoarea noastră diferenţiatoare.

Reinventarea, în viziunea mea, nu înseamnă o transformare rigidă, ci construirea unui reflex permanent de adaptare, capacitatea de a ne redimensiona în fiecare an, de a integra ce este relevant şi de a renunţa la ce devine perimat, fără să pierdem esenţa: oamenii, expertiza şi capacitatea de a genera sens din date.

Unde vezi cea mai mare oportunitate de creştere pe care alţii încă nu o văd?

Simt că există o oportunitate insuficient explorată la nivelul categoriei de research, deşi a fost deja adoptată în zone de vânzări sau customer service, în special în pieţele din SUA. Este vorba despre agenţii AI conversaţionali integraţi metodologic în procesul de colectare a datelor.

Nu vorbim despre IVR-uri rigide sau meniuri automate în care apeşi 1 sau 2. Vorbim despre sisteme antrenate să poarte conversaţii naturale, care adaptează tonul, reacţionează contextual, gestionează situaţii neprevăzute şi menţin structura metodologică necesară unui studiu serios. Ce m-a surprins cel mai mult în procesul de dezvoltare a Brava Link a fost naturaleţea AI: intonaţia, capacitatea de a formula întrebări deschise, de a reveni cu clarificări, de a seta nivelul de formalitate sau empatie în funcţie de publicul ţintă. Impresionant, realmente!

Avantajele operaţionale sunt clare: timpii de colectare se reduc dramatic, săptămâni comprimate în zile sau ore, costurile se optimizează mult, iar volume enorme de apeluri devin posibile la un nivel greu de imaginat cu resurse umane. Dar dincolo de eficienţă, ceea ce mă entuziasmează cu adevărat este scalabilitatea internaţională: modelele lingvistice există deja, iar extinderea într-o piaţă nouă este o ajustare tehnică, de câteva clickuri, nu o reconstrucţie completă. Europa şi nordul Africii sunt primele zone spre care ne îndreptăm atenţia în extindere.

A merge în această direcţie a cerut curaj: curajul de a fi femeie într-un teritoriu al tehnologiei, curajul unui antreprenor local care, după cinci ani de consolidare, decide să înceapă din nou un drum de la zero, curajul unei companii mici din România care vrea să construiască ceva într-o zonă dominată de giganţi globali. De aceea am numit compania Brava Link, pentru că simţeam o doză nebună de curaj. Oportunitatea nu este doar în tehnologie, ci în faptul că putem fi printre cei care modelează felul în care această tehnologie este folosită, responsabil şi metodologic corect în cercetare.

Ce rol joacă tehnologia, AI-ul şi digitalizarea în următorul capitol al businessului tău?

Tehnologia nu este pentru mine un proiect paralel sau o bifă într-un plan strategic. Este infrastructura următorului capitol, pentru că redefineşte modul în care lucrăm, distribuim energia umană şi ne raportăm la timp.

În AHA Moments, rolul AI-ului este să elibereze oamenii. Este ca şi cum aducem o armată de asistenţi care preiau tot ce este repetitiv, mecanic, operaţional, pentru ca echipa să îşi folosească energia pentru analiză profundă, consultanţă strategică şi interpretare contextuală. Nu vreau ca oamenii mei să petreacă ore întregi în procese care pot fi automatizate. Vreau să gândească, să dezbată, să pună întrebări mai bune.

În Brava Link, tehnologia devine produs în sine. Agenţii AI conversaţionali pe care îi dezvoltăm nu accelerează doar colectarea, ci redefinesc modul în care ajungem la oameni şi volumul de insight-uri pe care le putem genera într-un interval de timp scurt. Este un salt de paradigmă, nu o optimizare incrementală.

Ceea ce ţin să spun explicit: tehnologia nu este un substitut al expertizei umane. Eu cred că tehnologia este un accelerator al valorii umane, şi diferenţa asta contează enorm. Rolul nostru este să folosim tehnologia ca instrument, nu să fim dominaţi de ea, şi să rămânem vigilenţi faţă de un viitor care nu mai poate fi proiectat liniar. Avem cu toţii responsabilitatea de a învăţa ce înseamnă AI, indiferent de aria în care lucrăm, pentru că va fi o coordonată importantă a viitorului. Şi mai avem presiunea, dar şi şansa, de a ne redefini drumul în carieră. Trebuie să stăm să ne întrebăm ce ştim să facem şi ce ne place să facem, şi ce trebuie să învăţăm să facem mai departe. Nu va fi uşor, de aceea vor avea de câştigat doar cei care depun acest efort conştient. E ca şi cum am da din nou examen la facultate, an de an, în următorii ani; trebuie să învăţăm din mers, să fim curioşi, să ţinem pasul cu tot ce se întâmplă şi să muncim cu perseverenţă pentru paleta competenţelor noastre, care se poate redefini şi când avem 5 ani şi când avem 25 de ani de muncă în spate.

Ce mentalitate trebuie să schimbi la tine ca lider pentru etapa următoare?

Dacă mă uit la mine cu onestitate, sunt la mijlocul unui drum de tranziţie ca stil de leadership, de la rolul de salvator la rolul de ghid. Îmi vine natural să intru în linia întâi, să lucrez cot la cot cu echipa, să intervin atunci când apar blocaje şi să rezolv rapid. Este stilul meu de leadership şi vine dintr-o conexiune autentică faţă de oamenii cu care lucrez.

Dar maturizarea companiei presupune altceva: să creez spaţiu pentru autonomie, să aleg conştient momentele în care mă retrag şi să permit oamenilor să simtă că rezultatul este al lor, nu livrat de mine. Îmi doresc ca AHA Moments să fie mai proeminent decât Manuela Mancaş, ca identitatea companiei să câştige vizibilitate şi autonomie ca entitate de sine stătătoare, astfel încât brandul să fie suma tuturor eforturilor noastre.

În plan personal, mentalitatea pe care o ajustez este mai simplă şi mai profundă în acelaşi timp: trebuie să mă prioritizez. Să mă pun şi pe mine pe listă. Am lansat AHA Moments când prima fiică avea doi ani şi Brava Link când a doua a împlinit doi ani. Se pare că există un tipar, construiesc intens în business exact când viaţa personală este şi ea într-o etapă solicitantă. Sportul, somnul, echilibrul au rămas mereu pe ultimul loc. Acum simt că etapa următoare presupune sustenabilitate personală, leadershipul matur înseamnă şi capacitatea de a te păstra întreg pe termen lung, nu doar de a fi performant pe termen scurt. Sunt în etapa de conştientizare a acestor lucruri, nicidecum în forma de implementare perfectă, dar sunt conştientă şi de aici înainte pornesc şi ajustările.

Ce ai vrea să înveţe următoarea generaţie de lideri şi antreprenori din parcursul tău?

Combinaţia care mi se pare esenţială şi puţin paradoxală: să fie ultravisători când îşi stabilesc ţelurile şi extrem de ancoraţi în realitate când le pun în practică. Cu capul în nori deci, dar picioarele pe pământ şi cu mânecile suflecate.

Îi sfătuiesc pe tineri să gândească larg, înalt, curajos, fără să îşi taie singuri aripile din teama de a părea prea ambiţioşi. Şi apoi să accepte că drumul se parcurge pas cu pas, cu efort real, răbdare şi rezilienţă. Viaţa nu este un drum lin printr-o câmpie, este un traseu de munte, cu văi şi urcuşuri care se alternează, iar frumuseţea este pe măsura efortului. Tocmai greutăţile fac gustul succesului mai intens.

Le-aş mai spune că învăţarea va fi mereu dulce-amăruie: dulce din curiozitate şi entuziasmul descoperirii, şi amăruie pentru că ieşirea din zona de confort nu este niciodată comodă. Să nu fwugă deci de disconfort, pentru că disconfortul înseamnă că evoluezi şi merită căutat constant, nu evitat.

Un lucru pe care îl mai consider important de transmis noilor generaţii, în contextul unui parenting care i-a protejat uneori prea mult, este conştientizarea responsabilităţii personale, înţelegerea că, indiferent câţi susţinători au în jur, în propriul lor fir de viaţă ei vor sta în linia întâi. Pot avea ancore, pot construi cu alţii şi este minunat. Dar nimeni nu duce lupta în locul lor. Motivaţia de a te trezi devreme, de a citi zece cărţi în loc de două, de a fi cel care lipseşte de la petrecere ca să livreze la timp; toată energia asta nu vine din exterior, e intrinsecă şi va fi rezervorul întregului lor parcurs.

Aş mai vorbi despre gândirea critică, căci simt că devine o competenţă de supravieţuire şi convieţuire. Algoritmii din spaţiul online sunt construiţi să ne întărească convingerile, nu să ni le provoace, mintea deschisă şi filtrul activ trebuie să coexiste. Deci minte deschisă şi curioasă, cât să pună sub radar şi idei care nu seamănă cu ale lor şi să caute surse credibile în coraborare înainte de a-şi forma convingeri.

Şi, poate cel mai important dintre sfaturi: să pună preţ pe interacţiunile reale, fizice, offline. Relaţiile autentice, cu oameni pe care îi admiri şi de la care ai ce învăţa, rămân cel mai puternic factor de formare, indiferent de vârstă. Iar relaţiile strânse cu familia şi prietenii sunt cei mai valoroşi indicatori ai unei vieţi fericite, atunci când cu părul grizonat tragem linie asupra lucrurilor care ne-au împlinit sau nu. Nu o spun doar eu, o spune şi cercetarea longitudinală derulată pe o perioadă de peste 100 de ani de către Harvard University.

Cum vrei să arate businessul tău peste cinci ani?

Nu îmi e uşor să privesc cu precizie spre viitor, nu pentru că nu am planuri, ci pentru că trăim într-un context în care coordonate pe care le considerăm stabile se pot schimba neaşteptat. A pretinde că ştii exact ce se va întâmpla peste cinci ani este, în cel mai bun caz, naivitate.

Ceea ce îmi doresc cu certitudine este ca AHA Moments să fie în continuare o agenţie de cercetare cu bună reputaţie în România şi ştiu că suntem exact pe acest drum. Dar mai mult decât cum ne vedem în exterior, îmi doresc să păstrăm cultura organizaţională pe care o avem. Ni s-a spus recent, într-un program de Culture Fullfilment, că avem o cultură rar întâlnită în alte companii, una care nu a fost impusă, ci crescută organic şi formată deopotrivă de companie şi oamenii ei. Această cultură se reflectă în cum lucrăm, cum vorbim, cum rezolvăm conflictele şi, cu siguranţă, şi în modul în care ne luăm prânzul împreună la birou, unde fiecare aduce câte ceva de acasă, salată de vinete, zacuscă, plăcintă, complet neinstagramabile, dar gata să fie împărţite. Cultura aceasta este, fără exagerare, o mină de aur. Şi îmi doresc să o protejăm cu grijă.

Pentru Brava Link, îmi doresc credibilitate, utilitate şi extindere până în 2030, cu prezenţă în afara graniţelor României, în Europa şi în nordul Africii. Mă entuziasmează şi mă sperie deopotrivă când rostesc aceste planuri măreţe, dar aşa trebuie să se simtă creşterea, dulce-amăruie.

Şi dincolo de orice plan de business, îmi doresc să fim bine noi cu noi inşine. Să creştem în ritmul bun, să nu pierdem sensul în viteza execuţiei şi să rămânem conştienţi că şi noi putem modela viitorul, nu doar să ne adaptăm la el. Să construim cu picioarele pe pământ şi cu privirea sus şi să ne bucurăm de drum, nu doar de destinaţie.   

Ce ritualuri de lifestyle ai redefinit pe parcursul traseului profesional? Care sunt „capitolele” pe care nu le negociezi?

Priorităţile mele s-au reaşezat în valuri. Tinereţea a fost despre muncă şi prieteni. Apoi a venit momentul familiei, al soţului care a aşteptat cu răbdare toate serile în care am muncit mai mult decât trebuia. Apariţia fetelor a redefinit totul, nu atât în termeni de cantitate de timp alocat, cât de calitate a prezenţei. Nu mai este suficient să fii fizic acolo. Trebuie să fii şi mental şi emoţional acolo. Asta am învăţat-o greu şi o exersez în continuare.

Acum construiesc ceva nou în agenda mea: spaţiu pentru mine. Sportul, echilibrul alimentar, somnul, medicina profilactică, din convingerea că longevitatea se pregăteşte, nu se găseşte. Cred că deciziile de azi au ecou pe o durată de viaţă întreagă şi că liderul care nu se îngrijeşte pe sine nu poate susţine ritmul pe termen lung. Nu mai glorific alergătura continuă şi încerc să construiesc într-un ritm care sincronizează spaţiul personal cu cel social şi cel profesional.

Capitolele pe care nu le negociez: timpul de calitate cu fetele, prezenţa în relaţia cu soţul meu, chiar şi un film la cinema împreună devine un eveniment valoros. Şi devin tot mai importante momentele împreună cu prietenii, momente pe care le recâştigăm cu conştientizare, după ani în care cu toţii am fost prinşi în etape intense de viaţă, acum ne regăsim.

Dacă ai reconstrui businessul de la zero mâine, ce ai face complet diferit?

Nu simt nevoia să mă întorc în acel punct. Nu pentru că ar fi fost totul perfect, au fost greşeli, dar pentru că timpul mi-a arătat că lucrurile s-au aşezat exact cum trebuiau, uneori în forme mai bune decât cele pe care le pierdusem. Ce nu a venit atunci, a venit mai târziu, într-o formă mai potrivită.

Nu aş schimba parcursul, deci. Nu cred că succesul vine din evitarea greşelilor, cred că vine din modul în care le transformi în maturitate. Şi am acum un alt business lansat de la zero, în care pot aplica tot ce am acumulat. Brava Link este, între altele, şi oportunitatea de a construi cu înţelepciunea anilor de antreprenoriat de până acum, un drum nou, de la zero, dar cu un cu totul alt bagaj în spate.

BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul „100 cele mai puternice femei din business”, sub umbrela ideii NEXT GEN – What’s Next?, care mută accentul dinspre „ce am construit” spre „ce urmează”. NEXT GEN nu este despre vârstă, ci despre următorul nivel al businessului: ce transformăm, ce schimbăm şi cum vedem viitorul, fie că vorbim despre afaceri la început de drum sau despre companii deja mature. Manuela Mancaş, Founder & Managing Director, AHA Moments; cofondator Brava Link; membru board Rethink România, este una dintre doamnele incluse în acest proiect.