Din culisele vizitei lui Vitalik Buterin la Bucureşti. Ce spune omul din spatele Ethereum despre viitorul NFT-urilor, adopţia din El Salvador sau despre modul cum nu ar trebui reglementate criptomonedele

Autor: Alex Ciutacu Postat la 18 octombrie 2021 10149 afişări

Într-o premieră locală, Vitalik Buterin a venit în Bucureşti pentru o întâlnire cu comunitatea de antreprenori şi investitori crIpto din România. Tânărul ruso-canadian este cel mai important personaj cunoscut public din lumea criptomonedelor, fiind considerat omul-cheie din spatele proiectului Ethereum, un blockchain de peste 400 de miliarde de dolari, într-o piaţă de peste 2.200 de miliarde de dolari.

Duminică, 10 octombrie, într-o Românie care se zbate între valul 4 al pandemiei, o nouă criză politică, o creştere generalizată a preţurilor şi un larg răspândit sentiment de deznădejde, într-o mică sală din clădirea cunoscută drept Palatul Universul se vorbea despre viitor.

La câţiva paşi de parcul Cişmigiu din Capitală, după-amiaza i-a găsit pe unii dintre investitorii, antreprenorii şi pasionaţii de criptomonede din România în faţa unui moment extrem de important pentru ei: întâlnirea cu unul dintre oamenii care dau sens şi direcţie pieţei.

De la Andrei Pitiş, un guru al industriei locale de IT, şi până la Răzvan Munteanu, cunoscut ca fiind un investitor cripto proeminent din piaţa locală, atmosfera de la eveniment nu seamănă cu nimic din ce am mai văzut la alte evenimente din sfera tehnologiei.

Întâlnirea dintre comunitatea cripto din România şi Vitalik Buterin, omul de facto din spatele proiectului Ethereum, a fost organizată de platforma românească de exchange TOKERO şi compania Crypto Compare, din a cărei echipă de fondatori fac parte şi români. Trebuie menţionat că Buterin a fost inclus de prestigioasa publicaţie Time pe lista celor mai influenţi 100 de oameni în anul 2021.

„Impactul a fost că pentru o zi, România a fost capitala mondială a cripto. Comunitatea s-a simţit destul de importantă încât să primească o astfel de vizită. Impactul real cred că încă nu se vede, dar se va simţi cu siguranţă la un moment dat”, a explicat Marius Morra, cofondator şi CEO al TOKERO, companie cunoscută până anul acesta drept LDV Exchange.

Pentru a înţelege de ce Morra consideră că România a devenit pentru o zi „capitala mondială a cripto” este nevoie de context.

Poate cel mai cunoscut nume din piaţa criptomonedelor este Satoshi Nakamoto, reprezentând un programator sau un grup de programatori care au lansat în primele zile ale anului 2009 aşa-numitul Bitcoin. Un Bitcoin valorează peste 55.000 de dolari la momentul redactării acestui articol, iar capitalizarea lui totală depăşeşte 1.000 de miliarde de dolari.

Însă piaţa criptomonedelor însumează astăzi peste 12.600 de proiecte şi nu ar fi putut ajunge în acest punct fără contribuţia lui Vitalik Buterin. Bitcoin este un blockchain gândit pentru o singură aplicaţie descentralizată, şi-anume să le permită utilizatorilor să utilizeze Bitcoin ca monedă de schimb.

La asta era limitată lumea criptomonedelor în 2011, când Buterin a intrat pentru prima dată în spaţiul cripto.

Născut în Rusia şi mutat în Canada odată cu părinţii lui când avea doar şase ani, Vitalik Buterin a aflat de Bitcoin de la tatăl său. Aşa cum a explicat în interviuri anterioare, această tehnologie îmbina cu succes multe dintre pasiunile lui, de la matematică, criptografie, tehnologie şi programare, până la economie, politică şi filosofie.

Astfel, la 17 ani a început să studieze fenomenul Bitcoin şi scria pe un blog de profil. În 2011, el şi românul Mihai Alisie au decis să lanseze revista Bitcoin Magazine. La finalul anului 2013, Buterin a propus pentru prima dată ceea ce avea să devină proiectul Ethereum în vara anului 2015, şi-anume o platformă care permite oricui să lanseze aplicaţii descentralizate.

Dacă Bitcoin este un blockchain gândit pentru o singură aplicaţie, Vitalik Buterin şi oamenii din spatele Ethereum au gândit proiectul ca un blockchain general. Acest blockchain este bazat pe un limbaj de programare, iar oricine vrea să scrie o aplicaţie trebuie doar să scrie logica aplicaţiei în limbajul de programare, să urce aplicaţia în lanţul de blocuri care formează reţeaua, iar această aplicaţie devine un smart contract.

De aici, oricine poate interacţiona cu aplicaţia, iar blockchainul Ethereum interpretează automat regulile acelei aplicaţii. Această tehnologie de smart contracts s-a dovedit a fi revoluţionară şi a deschis calea spre o dezvoltare exponenţială a pieţei criptomonedelor. De la lansări de criptomonede prin procedură de tip ICO (initial coin offering), la aplicaţii descentralizate de finanţe (DeFi), şi până la NFT-uri, majoritatea dintre aceste aplicaţii sunt construite pe infrastructura Ethereum.

Miile de ICO-uri (initial coin offering) lansate în perioada 2017-2018 sunt meritul proiectul Ethereum. Spre exemplu, un număr de peste 2.000 de monede digitale (tokens) au reuşit să strângă peste 10 miliarde de dolari cumulat în perioada 2017-2018, iar majoritatea proiectelor au fost lansate pe blockchainul Ethereum.

Faţă-n faţă

La 27 de ani, Vitalik Buterin este miliardar, având o avere estimată la peste 1 miliard de dolari, însă acesta este poate unul dintre detaliile mai puţin importante legate de el. Este cunoscut pentru donaţiile semnificative pe care le face către diferite cauze umanitare şi către proiecte de cercetare.

Spre exemplu, în 2021 a donat echivalentul a peste 1,1 miliarde de dolari către eforturile de combatere a impactului pandemiei în India. Mai mult, proiectul Ethereum este gândit ca o organizaţie nonprofit, nu ca un business care trebuie să livreze către acţionari.

Faţă în faţă, tânărul ruso-canadian pare o specie nouă de creator. Conştient de impactul pe care l-a avut în domeniu, Buterin pune misiunea pe primul loc în discursul său, niciodată pe el însuşi. Lipsit de aroganţă sau superioritate în răspunsuri, omul din spatele Ethereum îndeamnă comunitatea să ducă spaţiul cripto mai departe.


Vitalik Buterin, Ethereum: „Un alt lucru care poate merge rău (n.r: în reglementare) ar fi ca legile implementate să poată fi ocolite uşor de marile corporaţii. Asta se întâmplă de multe ori, faci o lege şi apoi jucătorii existenţi o pot ocoli, dar jucătorii noi nu au bani de avocaţi de 20 de milioane de dolari şi stau să se chinuie cu ea.”


„Sunt multe lucruri în acest spaţiu care pot fi făcute şi cred că unul dintre cele mai importante lucruri din crypto este că vorbim despre o comunitate şi cred că trebuie să încerci să intri în această comunitate şi să îţi găseşti locul”, a răspuns el, întrebat de Business Magazin ce sfat are pentru antreprenorii din comunitatea cripto locală.

În cadrul evenimentului din Bucureşti, Vitalik Buterin a avut o prezentare tehnică de peste 40 de minute prin care explica o serie din îmbunătăţirile care sunt aduse proiectului Ethereum. Însă, în timpul scurt alocat întrebărilor a abordat mai multe noţiuni legate de lumea criptomonedelor, de la reglementare şi până la NFT-uri.

În 2021, NFT-urile au acaparat în parte discuţia despre criptomonede. Termenul este un acronim pentru „non-fungible token”, iar în termeni simpli înseamnă titluri de proprietate în format digital pentru produse care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit. Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

Majoritatea NFT-urilor rulează pe blockchainul Ethereum, iar frenezia din spatele fenomenului este atât de mare, încât un raport al platformei DappRadar citat de CNBC arată că volumul de tranzacţionare pe NFT-uri a ajuns la peste 10 miliarde de dolari în al treilea trimestru din 2021.

„Cred că oamenii ar trebui să fie atenţi şi să nu se bazeze pe faptul că NFT-urile în forma actuală vor fi o parte integrantă a lumii de acum înainte. Au supravieţuit doar 6 luni, în timpul unui ciclu de creştere. Vedem unde erau ICO-urile în 2017 şi vedem unde sunt acum. Vor ajunge NFT-urile pe care lumea le cumpără acum să scadă cu 99% până în 2023? Nu ştiu. Este o mare necunoscută”, a explicat Buterin.

În prezent, NFT-urile se manifestă în principal prin artă digitală, unde un simplu GIF poate ajunge să fie vândut cu sute de mii sau chiar milioane de dolari, aşa cum este cazul imaginilor animate cu pisici cunoscute drept CryptoKitties. Totodată, artista cunoscută drept Grimes – fosta iubită a miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare de câteva milioane de dolari prin acest format de NFT.

Vitalik Buterin consideră că un activ din lumea criptomonedelor este unul stabil după ce supravieţuieşte atunci când trece printr-o aşa-numită „iarnă cripto”. O iarnă cripto reprezintă un ciclu de scădere abruptă după o creştere puternică.

Spre exemplu, Bitcoin a crescut de zece ori în octombrie şi noiembrie 2013, pentru ca mai apoi să scadă cu 87% până în ianuarie 2016. Ulterior, a crescut de aproape 20 de ori în 2017, pentru ca mai apoi să scadă cu 84% în anul următor. Ultimul ciclu de creştere a început în 2020, iar scăderea nu a venit încă.

„Eu zic să nu îţi construieşti tot viitorul în jurul unui lucru până nu a supravieţuit cel puţin unei ierni cripto. Pentru a supravieţui, cred că NFT-urile trebuie să fie mai mult decât poze pe care le cumperi pentru 3,4 milioane de dolari din motive pe care eu nu le înţeleg. NFT-urile trebuie să aibă proprietăţi interesante pentru ca oamenilor să le pese de ele”.

Astfel, Buterin consideră că NFT-urile ar putea ajunge să aibă o valoare în universuri complexe cum sunt cele din jocurile video, spre exemplu, sau în aplicaţii de socializare descentralizate.

„Un exemplu care mi-a plăcut a fost acum câţiva ani când a fost lansată o reţea de socializare semidescentralizată pe Ethereum, care avea această componentă în care dacă donezi 25 de dolari unei fundaţii care lupta împotriva malariei primeai un fel de NFT cu o fotografie cu un gândac, care se ducea la tine pe profil. Practic, ai donat 25 de dolari împotriva malariei, cu care poţi ajunge să schimbi total viaţa unui copil, iar acest gândac se aşeza pe profilul tău şi le arăta altora ce fel de om eşti tu. Experimentele sunt interesante”.

El a mai subliniat că NFT-urile nu pot fi un activ spre care arunci bani şi toată lumea uită despre asta. Totodată, Buterin a insistat asupra lumii interconectate pe care o reprezintă ecosistemul Ethereum, unde aplicaţiile pot comunica între ele.

„Cineva creează un NFT, altcineva construieşte aplicaţii în jurul lui, iar altcineva construieşte aplicaţii care comunică cu acele aplicaţii. Cred că s-a întâmplat deja o dată, cineva a făcut CryptoKitties şi altcineva a făcut HyperDragons, unde dragonii pot mânca acele pisicuţe în joc. Sunt multe lucruri cu care poţi experimenta”.


Evenimentul a fost unul restrâns şi a avut loc la Palatul Universul.


Blockchain în lumea noastră

Momentul în care statul El Salvador a anunţat că adoptă Bitcoin ca formă oficială de plată i-a împărţit în două pe entuziaştii criptomonedelor. Majoritatea au văzut-o ca pe o veste bună, însă Vitalik Buterin critică modul în care a fost implementat proiectul. El nu consideră că o astfel de mutare trebuie să vină ca o obligaţie pentru populaţie şi businessuri.

„Cred că este bine că sunt ţări care vor să adopte Ethereum sau Bitcoin ca monedă, El Salvador nu e singura ţară, şi în Panama se gândeau la adopţie pentru utilizare. Dar dincolo de acceptarea criptomonedelor ca formă de plată sunt multe lucruri pe care guvernele le pot face cu blockchain”.

Legea implementată în El Salvador conţine un articol care obligă practic businessurile să accepte Bitcoin ca formă de plată, iar Buterin este de părere că o astfel de obligaţie contravine principiilor de libertate care conduc inovaţia în lumea criptomonedelor.

„Dacă faci o astfel de lansare rapid spre mulţi oameni sunt multe riscuri şi multe lucruri rele care se pot întâmpla. (...) Genul de adopţie pe care o văd eu trebuie să înceapă mai mic, nu să forţezi o ţară întreagă. Cred că e important să ai o adopţie naţională corectă şi oamenii au nevoie de timp să se obişnuiască şi să adopte doar dacă vor şi dacă se potriveşte cu nevoile lor”.

La nivel global, mai multe autorităţi încep să lucreze la diferite cadre de reglementare pentru criptomonede. Întrebat de Business Magazin cum ar trebui să evolueze eforturile de reglementare, Vitalik Buterin este de părere că acest demers ar trebui să fie unul colaborativ, în care comunitatea cripto să înţeleagă nevoile autorităţilor de reglementare, iar acestea la rândul lor să înţeleagă cum funcţionează piaţa.

El a dat exemplul modului în care SUA vrea să legifereze taxarea criptomonedelor prin intermediul unor prevederi care ajung să afecteze piaţa şi să încurce inovaţia.

„Este mai bine dacă nu se întâmplă astfel de lucruri şi dacă cadrul de reglementare vine să fie construit atât cu autorităţi de reglementare financiară, dar şi cu companii şi oameni din cripto în minte”.

Buterin este de părere că o lege prost gândită ar putea ajunge să treacă în ilegalitate mai multe activităţi din piaţă fără a exista un motiv în spatele acestei decizii. Mai mult, el consideră că un cadru de reglementare care nu este gândit corect ar avantaja marile corporaţii şi ar dezavantaja micile proiecte inovatoare.

„Un alt lucru care poate merge rău ar fi ca legile implementate să poată fi ocolite uşor de marile corporaţii. Asta se întâmplă de multe ori, faci o lege şi apoi jucătorii existenţi o pot ocoli, dar jucătorii noi nu au bani de avocaţi de 20 de milioane de dolari şi stau să se chinuie cu ea”.

În final, Vitalik Buterin crede că este important să evităm capcanele atunci când vorbim de reglementare, iar comunitatea cripto trebuie să înţeleagă care sunt temerile reglementatorilor şi să acţioneze în consecinţă.

„Reglementatorilor nu le plac înşelătoriile, dar nici comunităţii cripto nu îi plac înşelătoriile. Cred că sunt lucruri unde comunitatea poate face o treabă mai bună şi cred că ar trebui să facem asta”.

Comunitatea cripto în România

Comunitatea cripto din România este în creştere, iar asta se poate vedea din grupurile de Telegram şi Facebook care au mii de membri şi care se dezvoltă în mod constant, dar şi din proiectele anunţate de antreprenori din România.

De la proiectul TOKERO, până la Elrond Network şi alte proiecte mai mici care s-au anunţat în ultimii doi ani, piaţa locală începe să aibă start-up-uri pasionate de spaţiul blockchain şi cripto. Unele dintre aceste proiecte sunt aplicaţii care rulează pe blockchainul Ethereum.

„Simt că încă am nevoie de puţin timp să pot digera tot ce s-a întâmplat (sau procesa ca să mă exprim în termeni conform cu evenimentul). Cred că feedbackul participanţilor este cel care vorbeşte de la sine şi cei mai mulţi au afirmat că este cel mai important eveniment de cripto de până acum din România”, a declarat Marius Morra de la TOKERO.

El a subliniat că ecosistemul cripto din România este unul efervescent, în plină creştere. În acelaşi timp, toată lumea din piaţa locală ar vrea să fie noul Elrond şi se depun eforturi serioase în acest sens, observă el.

„De asemenea, pot observa diversitatea actorilor în continuă creştere, de la investitori la creatorii de criptomonedă, de la traderi tot mai buni la specialişti în NFT-uri şi la creatori de conţinut şi comunităţi”.

Întrebat dacă după eveniment a fost contactat de vreun actor din mediul public din România care era interesat de piaţă şi de prezenţa lui Vitalik Buterin în Bucureşti, Marius Morra a explicat că nici politicul, nici Banca Naţională a României (BNR) nu au făcut astfel de demersuri. Trebuie menţionat că Buterin a fost invitat chiar şi de Banca Centrală Europeană (BCE) la o întâlnire pentru a le explica cum funcţionează ecosistemul Ethereum.

„Au existat câteva telefoane de felicitare din mediul public dar nu din mediul bancar sau politic. Există un organism surpriză care pare destul de interesat de cripto, în sensul bun şi cu care vom fi bucuroşi să colaborăm în interesul investitorilor din România dar vom anunţa la momentul oportun”.

Marius Morra, TOKERO: „Impactul a fost că pentru o zi, România a fost capitala mondială a cripto”

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.