Inteligenţa artificială, prin drone, roboţi şi dispozitive purtabile, are potenţialul de a transforma semnificativ siguranţa la locul de muncă, prevenind accidentele şi îmbunătăţind monitorizarea riscurilor în timp real. Deşi aceste tehnologii pot reduce pericolele în industriile cu risc ridicat şi pot sprijini sănătatea lucrătorilor, ele ridică şi probleme legate de confidenţialitate, etică şi securitatea locului de muncă. Pentru a valorifica beneficiile IA, este esenţială dezvoltarea unor reglementări clare care să protejeze drepturile şi bunăstarea angajaţilor.

Aproximativ 60% dintre angajaţii canadieni se pot aştepta ca locul lor de muncă să fie transformat prin inteligenţa artificială (IA). Pentru mulţi, IA va completa, mai degrabă decât să înlocuiască, munca lor. Pentru unii, ar putea preveni boala, rănirea sau chiar moartea.

Acest lucru ar putea însemna o asistentă care poartă un tricou echipat cu senzori pentru a-i monitoriza postura zonei lombare în timpul unei programări la spital. Ar putea fi un algoritm care monitorizează nivelul de zgomot într-o fabrică de oţel, pentru a preveni pierderea auzului în rândul muncitorilor. Sau ar putea fi o mănuşă robotică ce îi ajută pe lucrători să evite leziunile cauzate de mişcări repetitive pe o linie de asamblare.

Într-o analiză din The Conversation, se arată cum sectoarele cu risc ridicat, precum construcţiile, petrolul şi gazele, mineritul şi industria grea, ar putea avea cel mai mult de câştigat din introducerea IA la locurile de muncă. În aceste domenii, muncitorii suferă în număr mare de pe urma accidentărilor grave, în ciuda deceniilor de reglementări privind siguranţa. Căderile, accidentele cu echipamente neconforme sau cu defecte, efortul repetitiv şi expunerea la riscuri de mediu şi psihosociale fac parte din natura muncii.

La nivel global, au loc cel puţin 60.000 de accidente mortale pe şantierele de construcţii în fiecare an. Numai în Columbia Britanică, industria construcţiilor a raportat peste 15.200 de cereri de despăgubire pentru accidente grave între 2015 şi 2024.

Sistemele de IA - precum învăţarea automată şi modelele lingvistice de mari dimensiuni - pot depăşi cu mult practicile tradiţionale de sănătate şi securitate în muncă, cum ar fi inspecţiile, instruirea şi auditul. Ele se pot adapta la condiţii în schimbare, pot monitoriza continuu riscurile şi pot oferi suport decizional în timp real, ajutând la anticiparea şi prevenirea accidentelor înainte ca acestea să se producă.

Dar aceste tehnologii aduc şi riscuri - pentru sănătatea psihologică, confidenţialitate şi drepturile lucrătorilor. Canada şi alte state trebuie să dezvolte acum cadre solide de guvernanţă pentru a asigura siguranţa şi bunăstarea angajaţilor.

Căşti inteligente, bocanci, senzori de încheietură

Printre cele mai vizibile aplicaţii ale IA în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale se numără dispozitivele purtabile comerciale şi echipamentele inteligente de protecţie personală. Acestea includ căşti inteligente, bocanci, centuri, articole vestimentare biometrice şi senzori de încheietură. Ele colectează date despre postură, mişcare, ritm cardiac, temperatură, vibraţii, zgomot şi locaţie. Platformele conectate analizează aceste modele în timp real.

Pe şantierele de construcţii, aceste dispozitive pot detecta oboseala şi riscul de cădere. De exemplu, companiile produc echipamente de protecţie împotriva căderilor, precum hamuri inteligente cu carabiniere cu senzori. Acestea pot fi integrate cu platforme digitale de monitorizare pentru a urmări poziţionarea lucrătorilor, utilizarea punctelor de ancorare şi incidentele provocate de căzături. Ele generează alerte imediate pentru a sprijini deciziile privind siguranţa la faţa locului.

Printre cele mai vizibile aplicaţii ale IA în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale se numără dispozitivele purtabile comerciale şi echipamentele inteligente de protecţie personală. Acestea includ căşti inteligente, bocanci, centuri, articole vestimentare biometrice şi senzori de încheietură.

Dispozitivele purtabile pot monitoriza şi efortul repetitiv şi pot avertiza lucrătorii în cazul stresului termic sau al expunerii la substanţe toxice. Ele pot semnala când lucrătorii intră în zone periculoase. Monitorizarea continuă poate permite intervenţii ergonomice timpurii şi poate contribui chiar la prevenirea tulburărilor musculo-scheletice. Pentru lucrătorii în vârstă, detectarea precoce şi ajustările specifice pot prelungi durata carierei şi reduce riscul de dizabilitate.

În acelaşi timp, cercetările privind efectele combinate ale îmbătrânirii şi tehnologiilor de la locul de muncă arată că IA, robotica şi automatizarea pot creşte nesiguranţa locului de muncă şi riscul de pierdere a acestuia pentru lucrătorii mai în vârstă, în special atunci când oportunităţile de recalificare şi perfecţionare sunt limitate.

Drone şi roboţi care pot inspecta zone de demolare

Dincolo de dispozitivele purtabile, dronele şi sistemele robotice bazate pe IA îmbunătăţesc inspecţia şi întreţinerea în medii restrânse sau periculoase. Ele pot pătrunde în tuneluri, poduri, zone de demolare, coridoare rutiere, mine şi instalaţii nucleare, reducând expunerea oamenilor la pericol.

De exemplu, cercetările arată că operarea la distanţă, asistată de senzori, a roboţilor compacţi de demolare poate îmbunătăţi atât siguranţa, cât şi accesibilitatea în spaţiile interioare cu risc ridicat. Operatorii se bazează pe multiple surse de feedback (vizual, auditiv şi vibraţii) pentru a detecta pericole precum resturi care cad, podele instabile şi zone fără vizibilitate.

Dronele şi sistemele robotice cu IA sunt utilizate şi în minerit şi în centrale nucleare. În minerit, roboţii pot lucra în spaţii înguste sau instabile, în timp ce operatorii rămân în siguranţă în exterior. În industria nucleară, aceştia protejează lucrătorii de radiaţii în timpul demontării structurilor şi manipulării deşeurilor, reducând expunerea umană la riscuri extreme.

IA predictivă poate modela şi riscurile pe termen lung pentru sănătatea ocupaţională. În mediile industriale, au fost create reţele neuronale pentru a prezice pierderea auzului în rândul lucrătorilor - de exemplu, într-o fabrică de oţel. Astfel, IA poate identifica pericole complexe înainte ca acestea să provoace daune ireversibile.

Aceste instrumente pot reduce expunerea la riscuri şi pot ajuta la rezolvarea deficitului de forţă de muncă în industriile periculoase. Ele sunt, de asemenea, atractive pentru lucrătorii tineri, familiarizaţi cu tehnologia.

Riscuri emergente şi etică

Sistemele de IA nu sunt lipsite de riscuri. Dronele, roboţii şi senzorii pot funcţiona defectuos în medii cu praf, vibraţii puternice sau condiţii complexe, creând noi pericole la locul de muncă.

Centrul Canadian pentru Sănătate şi Securitate în Muncă notează că IA utilizată pentru monitorizarea angajaţilor poate afecta sănătatea psihologică prin creşterea presiunii, a monitorizării performanţei sau a sentimentului de supraveghere constantă.

Pe măsură ce IA transformă discret locurile de muncă, există riscul ca viaţa privată, autonomia şi demnitatea lucrătorilor să rămână neprotejate, mai ales că Legea privind inteligenţa artificială şi datele (AIDA) nu a fost adoptată.

Dispozitivele purtabile şi alte tehnologii bazate pe IA ridică, de asemenea, întrebări importante legate de date şi confidenţialitate, prejudecăţi, fiabilitate, protecţia datelor şi reglementare. De exemplu: cine deţine informaţiile generate? Cum sunt acestea stocate? Ar putea fi folosite pentru sancţionare, în loc de protecţia sănătăţii şi securităţii?

Cercetările arată, de asemenea, că lucrătorii sunt mult mai dispuşi să accepte aceste tehnologii atunci când le înţeleg scopul, au încredere în sistem şi sunt siguri că datele sunt utilizate exclusiv pentru siguranţă şi bunăstare.

Un sondaj online realizat pe 1.273 de adulţi angajaţi a analizat aspecte precum datele demografice, caracteristicile locului de muncă şi ale organizaţiei, experienţa şi percepţiile legate de dispozitivele purtabile, precum şi disponibilitatea de a le utiliza. Scenariile de utilizare axate pe siguranţa la locul de muncă au generat cel mai ridicat nivel de acceptare. Aşteptările angajaţilor privind performanţa şi climatul de siguranţă organizaţional au fost factori comuni care au influenţat acceptarea în toate cazurile analizate. Experienţele pozitive anterioare au fost asociate cu implicarea angajaţilor în alegerea dispozitivului şi cu informarea adecvată a acestora privind utilizarea datelor.

Organizaţiile care intenţionează să implementeze tehnologia purtabilă ar trebui: (a) să se concentreze pe utilizarea acesteia pentru îmbunătăţirea siguranţei la locul de muncă, (b) să promoveze un climat organizaţional pozitiv privind siguranţa, (c) să asigure dovezi suficiente care să susţină convingerea angajaţilor că dispozitivul îşi va atinge scopul şi (d) să implice şi să informeze angajaţii în procesul de selecţie şi implementare a tehnologiei purtabile.

Un gol critic în protecţie

În timpul preşedinţiei G7 din 2025, Canada a contribuit la dezvoltarea unui compendiu global de bune practici pentru IA centrată pe om la locul de muncă. Acest lucru a consolidat rolul Canadei ca actor important în elaborarea politicilor etice şi sigure privind IA la nivel global.

Acest compendiu prezintă exemple de politici prin care ţările G7 promovează utilizarea inteligenţei artificiale în lumea muncii, în conformitate cu Planul de Acţiune G7. Deşi nu este o listă completă, se observă câteva direcţii clare: statele investesc în tehnologii AI, formarea competenţelor, protecţia datelor, transparenţă, nediscriminare şi sănătatea şi securitatea în muncă, adesea în colaborare cu partenerii sociali. Este important ca aceste politici să fie monitorizate şi evaluate în continuare pentru a identifica cele mai eficiente abordări.

Pe lângă domeniile stabilite de Planul de Acţiune, ţările dezvoltă şi alte iniţiative. De exemplu, Franţa a lansat un grup de lucru cu experţi şi cercetători pentru a analiza impactul AI la locul de muncă, iar Italia a adoptat în 2025 o lege privind inteligenţa artificială, care acoperă multe dintre aceste politici.

Şi totuşi, în multe domenii, Canada rămâne în urmă în ceea ce priveşte reglementarea IA. De exemplu, este singura ţară din G7 fără un organism de reglementare a siguranţei digitale şi fără legislaţie privind siguranţa online. Pe măsură ce IA transformă discret locurile de muncă, există riscul ca viaţa privată, autonomia şi demnitatea lucrătorilor să rămână neprotejate, mai ales că Legea privind inteligenţa artificială şi datele (AIDA) nu a fost adoptată.

Fără o guvernanţă solidă, chiar şi potenţialul inteligenţei artificiale de a îmbunătăţi sănătatea şi siguranţa lucrătorilor rămâne incert, evidenţiind un gol critic în protecţie într-o perioadă de schimbări tehnologice rapide.

Protejarea confidenţialităţii, autonomiei şi demnităţii

În 2025, 12,2% dintre companiile canadiene au raportat utilizarea IA pentru producerea de bunuri sau furnizarea de servicii, dublu faţă de anul precedent. Adoptarea IA este cea mai puternică în sectoarele informaţionale, culturale şi profesionale, în timp ce agricultura, turismul şi serviciile alimentare sunt în urmă.

Pe măsură ce locurile de muncă adoptă IA, factorii de decizie din Canada şi din întreaga lume trebuie să se concentreze asupra regulilor şi practicilor care protejează lucrătorii şi le respectă drepturile. Drumul de urmat nu este nici respingerea IA, nici adoptarea ei fără discernământ. Aceste tehnologii trebuie să fie fiabile, interoperabile şi concepute în mod etic.

Avem nevoie de evaluări ale riscurilor şi impactului, consultarea lucrătorilor şi cadre de guvernanţă care să protejeze sănătatea ocupaţională, confidenţialitatea, autonomia şi demnitatea.

Aplicate în mod responsabil, cu reglementări adecvate, IA şi tehnologiile purtabile comerciale pot preveni accidentele, anticipa îmbolnăvirile şi plasa siguranţa şi bunăstarea lucrătorilor în centrul practicilor de muncă. 

Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă