♦ Scumpirea carburanţilor alimentează mereu alte scumpiri, dar în mod surprinzător, motorina costa ieri la fel de mult cât costa înainte de războiul din Iran, adică 8,33 lei, deşi barilul de petrol este în continuare peste nivelul anterior conflictului ♦ Cine se asigură că şi restul producătorilor de diferite bunuri sau servicii, harnici la scumpiri din cauza carburanţilor, scad acum preţurile dacă motorina nu mai este un bun de lux?

La staţia Petrom Intercontinental din Bucureşti, motorina standard avea ieri preţul de 8,33 de lei pe litru, iar benzina se vinde cu 8,07 lei pe litru, o scădere dramatică faţă de nivelul de circa 10 lei pe litru la care au ajuns carburanţii în contextul conflictului din Iran.

Interesant este că barilul de petrol este în continuare mai scump decât nivelul de la începutul crizei. Astfel, ieri un baril de petrol se tran­zacţiona cu 90 de dolari pe baril, în timp ce pe 28 februarie barilul de pe­trol era de circa 67 de dolari.

Aceste ieftiniri au mai multe motive, scrie e-nergia.ro: scăderea accizei la motorină, scăderea cotaţiilor interna­ţio­nale în zona noastră şi mai ales efectul noii metode de calcul al adaosului comercial, care a fost limitat de guvern la valoarea medie a anu­lui trecut, pentru fie­care companie.

Luna trecută a fost declarată situaţie de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere în perioada 1 apri­lie 2026 – 30 iunie 2026 şi a fost instituit un pachet de măsuri. Perioada de aplicare a acestor soluţii poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult trei luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situaţia de criză. Una dintre măsuri prevede limitarea ada­o­sului comercial practicat de ope­ra­torii economici care produc, importă, distribuie şi/sau comer­cializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de fiecare operator econo­mic. Excepţie fac exporturile şi livrările intracomunitare.

Măsurile au venit după ce, ca ur­mare a scumpirii agresive a petrolului şi a cotaţiilor internaţionale, mo­torina a spart pragul de 10 lei pe litru. Ceea ce este însă vizibil, dincolo de comportamentul companiilor petro­liere, este hărnicia cu care alte companii, din mai toate domeniile de activitate, transpun în preţ aceste scumpiri. Datele Asociaţiei Energia Inteligentă arată că ponderea medie a motorinei în costul unui litru de lapte este de 12%, versus 11% la pâine, 15% la carne şi 15% la pro­dusele congelate. Cu toate acestea, de la începutul crizei din Orientul Mijlociu scumpirile au depăşit în unele cazuri matematica, lucru care se descarcă în inflaţie.

Potrivit datelor din piaţă, preţul unui litru de carburant are următoarea structură. Cotaţiile internaţionale reprezintă circa 32% din preţul final, acciza este 35% din preţ şi se duce direct la stat, TVA este de 21% şi este din nou încasată de stat, iar compania petrolieră lucrează într-o marjă de circa 12%. Din această marjă, petrolistul acoperă costurile proprii, cum sunt cele cu distribuţia, rafinarea, dar păstrează o marjă şi pentru el.

„Scumpirile vin şi din temere, companiile nu acţionează ca un calculator (la o scumpire de 4,6% a motorinei, ar trebui impactul la lapte să fie de circa 0,5% – n. red.). Aşadar, ele vor majora preţurile cumva mai mult, astfel încât să se şi protejeze şi să nici nu mai umble la preţuri două-trei luni. Mai exact, în loc de 0,5% vor rotunji la 1-2% majorarea de preţ, la care se va adăuga inflaţia. Aşa ajungem ca pe termen scurt să avem plus 3-4% la lapte. Iar dacă până la final de an situaţia persistă, putem vorbi de scumpiri de 10-11%“, spunea recent Feliciu Paraschiv, fondatorul reţelei Paco Supermarket. Între timp însă, carburanţii au ajuns la acelaşi nivel de preţ ca înainte de conflictul din Iran.