Cine lupta cu YouTube in Romania

Postat la 28 iulie 2009 100 afişări

Pe langa YouTube, oricare alt serviciu de continut video pare sa fie un purice comparat cu un elefant. Cateva au facut insa slalomul printre problemele de profitabilitate si de continut original, reusind sa depaseasca YouTube in tara de provenienta. Nu este insa cazul si in Romania.

YouTubePete, cum se recomanda unul dintre angajatii popularului serviciu de continut video al Google pe forumul YouTube, lucreaza de ceva timp la dezvoltarea unui player de continut video capabil sa redea clipuri in format 3D. “Proiectul caruia ii dedic in jur de 20% din timpul meu este in prezent intr-o faza incipienta, ceea ce explica si micile nereguli ce vor fi rezolvate in urmatoarele saptamani”, scrie Pete pe forum, drept raspuns la discutia pornita de un utilizator cu privire la problemele cu clipul video 3D de test, care poate fi urmarit de utilizatori doar cu ajutorul unor ochelari speciali.

Dezvoltatorul tine sa precizeze ca proiectul nu intra in planurile Google pentru YouTube, ci in activitatea lui independenta; compania isi indeamna, de altfel, angajatii sa dedice o parte din timpul alocat activitatilor profesionale unor proiecte proprii, printre care s-a aflat la un moment dat inclusiv Gmail. Google nu a facut niciun anunt oficial, nici macar pe blogul YouTube, insa perspectiva lansarii unui serviciu de continut video 3D a dat unda verde unor noi speculatii legate de modul cum compania urmareste sa monetizeze serviciul de continut video achizitionat in urma cu trei ani pentru 1,65 mld. dolari (1,16 mld. euro), una dintre metode fiind lansarea unui sistem de publicitate in format 3D.

Problema monetizarii YouTube a fost pusa in discutie de nenumarate ori de-a lungul timpului, dar raspunsul lui Eric Schmidt, directorul executiv al Google, a fost de fiecare data ca serviciul de continut video “are o performanta buna”, fara a dezvalui daca a avut sau nu profit. “Intr-un viitor nu foarte indepartat, YouTube va deveni foarte profitabil pentru noi”, spunea insa recent Jonathan Rosenberg, vicepresedinte al Google, in incercarea de a convinge ca are un model de business viabil, cu toate ca serviciul presupune costuri destul de mari. Estimarile companiei americane de consultanta RampRate cu privire la pierderile cu care ar putea incheia YouTube acest an dificil pentru intreaga economie mondiala se ridica la aproape 125 de milioane de euro, in cel mai bun caz, in conditiile in care incasarile din publicitatea afisata pe paginile de continut video ar putea ajunge la 170 de milioane de euro.

Analistul Spencer Wang este chiar mai pesimist, previzionand pierderi de peste 330 de milioane de euro pentru YouTube in acest an. Google cheltuieste anual pentru serverele YouTube in jur de 270 de milioane de euro, suma care nu ar trebui sa ridice insa probleme companiei, care a inregistrat profituri ce depasesc un miliard de euro numai in primul trimestru al acestui an. Pentru a intelege de ce e nevoie de 270 de milioane de euro pentru servere e de ajuns sa ne gandim ca pe site sunt publicate in jur de 20 de ore de material video in fiecare minut, la care se adauga sustinerea aplicatiilor software necesare si pentru alte tipuri de material, precum serialele de televiziune sau concertele difuzate in timp real.

La nivel mondial, niciun alt site de continut video nu necesita cheltuieli nici macar apropiate de cele ale YouTube, dar cele mai multe dintre ele sunt mai degraba sustinute de investitori decat din propriul model de business. In Romania, spre exemplu, costurile totale ale site-urilor video nu depasesc un milion de euro pe an. Serviciul 220.ro inghite in jur de cateva zeci de mii de euro lunar, avand in vedere traficul mare de banda, numarul in crestere al vizitatorilor, dar si costurile necesare producerii de continut propriu, dupa cum spune Mihai Popescu, project manager responsabil de site-ul detinut de ActiveSoft. Popescu se arata destul de rezervat in estimari cu privire la incasarile din acest an, data fiind perioada de criza din piata de publicitate online. “Anul 2009 este o provocare in ceea ce priveste estimarile de orice natura”, confirma si Sergiu Biris, directorul executiv al Trilulilu, cel mai mare site de continut video din Romania, care se arata reticent in a lansa cifre, atat cu privire la venituri, cat si la cheltuieli, care ajungeau anul trecut la 15.000 de euro pe luna.

In cazul Filebox, un alt site care ofera printre altele si continut video, “costurile lunare sunt cuprinse intre 10.000 si 12.000 de euro, fara a fi luate in calcul si investitiile in echipamente, care mai pot insemna intre 3.000 si 5.000 de euro, in functie de necesitati”, apreciaza Corina Cozminca, directorul de marketing al Synco Telecom. Compania care detine Filebox a inceput sa atraga venituri din publicitate in a doua jumatate a anului trecut, dar incasarile au acoperit numai 25% din cheltuieli. Pentru acest an, asteptarile vizeaza o dublare a veniturilor.

Asemenea modelului YouTube, publicitatea este deocamdata singura forma de monetizare a serviciilor romanesti de continut video, insa avand in vedere starea pietei de publicitate online, companiile incearca sa gaseasca moduri noi prin care sa atraga reclamele. Trilulilu, spre exemplu, a lansat recent o noua platforma de publicitate video, permitand companiilor sa publice spoturi de promovare in clipurile video disponibile pe site. Platforma a fost gandita pentru companiile cu bugete mici si medii de reclama online, care au astfel posibilitatea sa-si promoveze produsele in clipurile de pe site, totalizand peste 23.000 de ore de material video. “Este adevarat ca in Romania publicitatea in clipurile video pe internet este abia la inceput de drum, dar cred ca va reprezinta o alternativa eficienta”, sustine Sergiu Biris.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/business-hi-tech/cine-lupta-cu-youtube-in-romania-4688579
4688579
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.