Mult amanata lansare a noului sistem de operare al Microsoft a tras deja un semnal de alarma printre utilizatori - daca vor vrea sa-si instaleze Windows Vista pe PC-uri, e foarte probabil sa aiba nevoie de un upgrade de hardware. Daca nu chiar de calculatoare noi.

Dar ce poti face cu un calculator care nu-ti mai trebuie? Desigur, pentru un utilizator individual problema e, de fapt, o falsa problema. In cazul companiilor, insa, raspunsurile nu sunt chiar la-ndemana, mai ales daca ai de inlocuit cateva zeci sau sute de computere. Multe dintre optiunile standard de odinioara pentru scoaterea la pensie a PC-urilor nu doar ca nu mai sunt valabile, dar si implica atat riscuri financiare cat si de natura legislativa sau de securitate a datelor. Inainte de orice, a disparut optiunea de a le arunca pur si simplu la groapa de gunoi. Cel putin din punctul de vedere al prevederilor in vigoare, conform carora PC-urile trebuie sa fie scoase din uz intr-un mod care sa nu dauneze mediului inconjurator.

Potrivit unei directive din ianuarie 2003 a Uniunii Europene - Waste Electrical and Electronic Equipment (WEEE) - intrata in vigoare in statele membre in august 2005, producatorii de echipamente electrice sau electronice sunt considerati direct responsabili pentru "impactul ecologic" al propriilor produse. Mai exact, organizatiile care desfac pe piata produse electronice si electrocasnice sunt obligate sa organizeze si finanteze reciclarea produselor al caror ciclu de viata s-a incheiat. Practic, producatorii au obligatia sa pastreze un registru al vanzarilor si sa plateasca o "taxa de mediu" proportionala cu cota de piata detinuta. Procesul in sine prin care materialele vor fi reciclate poate fi insa delegat organismelor specializate. O norma despre care analistii din piata spun ca, intr-o prima instanta, va ridica cu cel putin cativa euro pretul calculatoarelor incepand de anul viitor, cand va fi aplicata si in Romania.

O posibila  varianta a prelungirii duratei de viata a PC-urilor ar putea fi donarea acestora catre scoli sau organizatii non-profit; o optiune valida, insa, doar in cazurile in care procedura nu sufera din cauza birocratiei si tehnica de calcul in cauza nu este complet depasita moral. Apropo de uzura morala: luna trecuta, cu ocazia implinirii a 25 de ani de la lansarea pe piata a revolutionarului model IBM PC 5150, cei de la Intel au organizat un concurs care a dus la descoperirea, foarte probabil, a celui mai vechi calculator din Romania inca in stare de functionare. Cu o "respectabila" varsta de 16 ani, acesta era folosit pentru realizarea evidentelor contabile ale unei societati comerciale din Tarnaveni. Mai putin respectabile sunt caracteristicile tehnice ale componentelor de sub carcasa: procesor de 6 MHz si un hard disk de 8 MB.

Greu de crezut ca acest calculator ar mai trezi interesul cuiva, cu exceptia faptului in care ar urma sa fie expus ca piesa de muzeu. Pentru comparatie, cea mai ieftina varianta a lui IBM PC 5150, de 1.565 de dolari, era dotata cu un procesor Intel 8088 ce rula la 4,77 MHz si avea o memorie de 16 kilobyte. Pe de alta parte, renuntarea la calculatoarele vechi ale companiei, indiferent ca este vorba despre donarea sau vanzarea lor catre o alta organizatie implica un mare risc: acela al scurgerii de informatii. Nu mai e un secret pentru nimeni ca hard disk-urile, componenta calculatorului pe care sunt stocate informatiile, sunt foarte usor de "decriptat" prin programe speciale care ajuta la recuperarea integrala a datelor pe care le-au avut stocate, chiar si dupa ce acestea au fost sterse prin procedeele obisnuite.

Un prim exemplu: in jur de 23.000 de tone de deseuri de aparatura electronica, cifra in care sunt incluse si aproximativ 750.000 de calculatoare, ies anual de pe teritoriul Regatului Unit avand ca destinatie tari ale lumii a treia, potrivit Agentiei Britanice de Mediu.

Toate aceste calculatoare ajung pe piata second-hand a unor tari precum Nigeria, unde majoritatea calculatoarelor reprezinta donatii din partea altor state sau companii care prefera aceasta varianta reciclarii. Castigul de imagine prin implicarea sociala in tehnologizarea unor zone subdezvoltate digital are un rol hotarator in luarea deciziei, pe langa faptul ca astfel companiile sunt scutite de bataia de cap cu reciclarea lor. Dar, pot aparea probleme atunci cand un cunoscator ajunge in posesia unui hard disk si recupereaza informatiile stocate de fostul proprietar. "Odata ce iti donezi calculatorul, asa-numitul calculator personal nu mai este deloc personal, ci devine cat se poate de public", spune un activist pentru mediu, citat de BBC.

Grupul de presa britanic a facut chiar un experiment. A cumparat 17 hard disk-uri la mana a doua din Nigeria si cu ajutorul catorva specialisti a reusit sa dea de urma fostilor proprietari englezi. Au fost gasite adresele lor de acasa, numarul conturilor la banca, parole, e-mail-uri trimise si alte informatii confidentiale. Noile reglementari privind calculatoarele iesite din uz obliga producatorii sa asigure variante pentru scoaterea din circuit a echipamentelor IT. Un studiu realizat de IBM in randul managerilor IT in 2005 a aratat ca doua treimi dintre repondenti sunt de parere ca reciclarea calculatoarelor este importanta si 80% dintre companiile pentru care lucreaza au prevazute politici speciale pentru eliminarea calculatoarelor vechi. Dar foarte putini dintre ei stiau ca producatorii le pot oferi ajutor suplimentar in reciclarea calculatoarelor. Studiul IBM, realizat in randul a 176 de manageri IT de la companii americane cu mai mult de 5.000 de calculatoare pe inventar, a aratat ca metodele folosite variaza de la companie la companie. Putin mai mult de 50% dintre ele folosesc serviciile unor companii de reciclare specializate si 40% doneaza calculatoarele organizatiilor de binefacere. Pe de alta parte, 23% dintre companiile in cauza au recunoscut ca folosesc ca metoda dezasamblarea si aruncarea la gunoi a componentelor de calculator.

O a doua directiva, privind impiedicarea raspandirii substantelor periculoase (Restriction of Hazardous Substance Directive - RoHS), interzice fabricarea aparatelor electrice sau a echipamentelor electronice care depasesc limitele maxime de substante toxice periculoase stabilite cu aceasta ocazie. Si aceasta directiva a intrat in vigoare tot in acest an. Pe termen lung, unul dintre efectele de bumerang ale normelor deja amintite va fi cresterea preturilor la calculatoare. Producatorii vor fi nevoiti sa isi transfere cheltuielile suplimentare implicate de procesul de reciclare in pretul de raft al produselor.

O abordare originala au avut-o cei de la Apple. Costul pentru reciclarea calculatoarelor era recuperat doar din buzunarele posesorilor care trimiteau Mac-ul vechi la sediul companiei (contra unei taxe, computerelor le era asigurata scoaterea din circuit in mod ecologic). "Au avut-o", pentru ca anul trecut mai multe organizatii ecologiste americane au organizat demonstratii de proportii in fata sediului central din orasul californian

Cuppertino, "verzii" criticand eforturile minime de protejare a mediului ale companiei. Incepand cu anul acesta, proprietarul fiecarui Mac scos din uz va fi scutit de taxa de ecologizare si va primi chiar un voucher cu reduceri pentru produsele Apple. In baza acestor reactii diferite din partea producatorilor, analistii din industrie apreciaza ca, pana la sfarsitul anului, va avea loc o crestere a comenzilor de calculatoare pentru a evita pretul ulterior, marit, al acestora. Altii considera, dimpotriva, ca un efect mai puternic va fi reprezentat de cresterea duratei medie de viata a calculatoarelor care sunt deja in functiune. Cert este ca, peste cativa ani, piata va functiona astfel incat sa faca loc si celor mai noi membri ai "familiei": firmele si organizatiile de reciclare a computerelor.