A la Seinfeld

Postat la 08 februarie 2006 1 afişăre

Oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru ca un om sa-i faca sa rada. Pe seama acestui adevar s-au imbogatit actorii Lumii Noi - de la Mark Twain pana la Jerry Seinfeld -, organizand show-uri de stand-up comedy inca din secolul al XIX-lea. In Romania, astfel de show-uri se produc constant doar de vreo doi ani, intr-un singur loc: o cafenea. Ies bani?

Oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru ca un om sa-i faca sa rada. Pe seama acestui adevar s-au imbogatit actorii Lumii Noi - de la Mark Twain pana la Jerry Seinfeld -, organizand show-uri de stand-up comedy inca din secolul al XIX-lea. In Romania,  astfel de show-uri se produc constant doar de vreo doi ani, intr-un singur loc: o cafenea. Ies bani?

Jerry Seinfeld spunea intr-unul din show-urile sale ca in stand-up comedy exista patru trepte pe care actorul trebuie sa le parcurga: sa-si faca prietenii sa rada, sa faca necunoscutii sa rada, sa fie platit pentru asta si, in cele din urma, sa fie atat de distractiv incat oamenii sa il imite. In Romania, singura trupa de stand-up comedy existenta a reusit in doi ani sa parcurga primii trei pasi. Se poate vorbi insa de o afacere cu stand-up comedy? Se stie ca multe cluburi isi lustruiesc imaginea si profiturile invitand in incinta lor spectacole de muzica sau teatru. E profitabila gazduirea spectacolelor de stand-up comedy pentru un club? Si, nu in ultimul rand, poate un artist trai strict din astfel de prestatii? La doi ani de la infiintare, trupa Deko, singura trupa de acest gen care a supravietuit in tara cu ajutorul managerial al lui Dan Chisu si al lui Radu Gheorghe, pare sa raspunda afirmativ la toate aceste intrebari. Afacerea cu glume este insa in stadiu de dezvoltare, spune Geo Procopie, proprietarul cafenelei Cafe Deko, in incinta careia oamenii platesc o consumatie obligatorie pentru a rade in fiecare vineri si sambata seara. "Din punct de vedere financiar se poate vorbi de profit, dar in momentul de fata acest profit este reinvestit: o parte in actorii care urca pe scena, iar cealalta parte in cafenea", spune Procopie. Pare o afacere din care toata lumea castiga. 

De ce nu se glumeste pe bani si-n alte baruri ale tarii? "Foarta multa lume a incercat sa faca stand-up, dar, dupa primele cinci insuccese, totul s-a destramat", spune Dan Chisu. "Stand-up se face cu persuasiune si perseverenta. Nu esti comediant de bar decat dupa ce ai un mare numar de spectacole in spate." 

Prima tentativa de stand-up comedy in Romania s-a petrecut in 2000, in clubul Time Out, isi aduce aminte actorul Radu Gheorghe. "Dupa experienta din Statele Unite, unde am intrat deseori in contact cu acest gen de spectacol, m-am intrebat «si la noi de ce nu, doar suntem o tara capitalista?»"

De-ce-nu-ul avea sa-si gaseasca insa rapid explicatia. Proiectul din Time Out a murit din fasa, din cauza "problemelor tehnice", precum gasirea de oameni care sa urce pe scena. "In stand-up se cere mai putin talent si mai multa inteligenta", spune Gheorghe. "Pentru ca nu apari pe scena cu un text invatat, ci improvizezi, iar descoperirea de oameni capabili e destul de dificila." Fara a se lasa descurajat, trei ani mai tarziu, acelasi Gheorghe lansa, impreuna cu Dan Chisu, cel dintai show permanent de stand-up comedy.  Dan Chisu explica atunci ca initiativa este un efect al ofertei limitate si repetitive de divertisment din programele TV, precum si o completare a repertoriilor teatrelor de stat sau independente. Pe de alta parte, Geo Procopie spune ca "s-a vrut realizarea unei chestii inovatoare, un proiect total diferit de ceea ce se intampla pe piata, dar din start s-a pus accentul pe construirea unei afaceri". 

Recrutarea de oameni - care fusese o problema pentru Radu Gheorghe - s-a rezolvat prin cateva afise lipite pe peretii facultatilor de teatru din Bucuresti. La preselectie s-au dat haiosi peste 40 de candidati. Dar, daca in formula initiala trupa era alcatuita doar din studenti la teatru si actori profesionisti, in componenta actuala se regasesc studenti care nu au avut nici o legatura cu lumea teatrului, dar care au avut curajul sa urce pe scena. "Majoritatea - si cei mai buni - sunt cu totul altceva decat oameni de teatru. Sunt la informatica, la ASE...", povesteste Dan Chisu.

Procopie evita sa vorbeasca inca de stand-up ca despre un veritabil business, dar stie ca de momentul in care o va face il desparte doar multa munca. Pentru ca cerere exista. Daca la primul spectacol "s-au ratacit" vreo sase persoane, astazi, din cele 75 de locuri ale cafenelei, nu ramane nici unul liber. Dimpotriva. Sunt seri in care cafeneaua cantareste mai greu cu 150 de spectatori, din care jumatate isi fac rezervari cu o seara inainte. Procopie spune ca nici nu mai are rost sa promoveze cafeneaua cu scopul de a aduce clienti, pentru ca nu mai are locuri libere. 

Nici membrii trupei Deko nu se plang. Din meseria asta poti trai destul de bine chiar si in Romania, spune Bogdan Mihai Bobonete (Bobo - numele de scena), liderul trupei Deko. "Nu castig aceeasi suma pe care o ia Bambi pe un recital, dar din banii castigati imi platesc taxa la o facultate particulara si imi ramane cat sa traiesc bine."

O singura trupa de stand-up comedy care face spirite intr-o cafenea nu poate declansa inca un fenomen. Dar poate fi considerat un fenomen interesant umplerea salii Arcub din Bucuresti, in ziua de vineri, 15 aprilie, cand trupa Deko a pasit pentru prima data in afara decorului in care s-a nascut, direct pe o scena mare. In sala, din cele aproximativ 400 de locuri, doar circa 50 au ramas goale. Peste 300 de persoane, majoritatea tineri, au platit 210 mii de lei pentru un bilet (aproape 6 euro). 

Cei sase membri ai trupei au prestat timp de doua ore pe scena decorata cu un scaun, o chitara, un microfon si cateva sticle de apa, convertind spectatorii la ras si aplauze cu improvizatii pe seama stirilor de la televizor, a conditiilor de trafic, a unor evenimente politice sau a sexualitatii. "Ceea ce te loveste pe strada, realitatea imediata, e sursa principala de subiecte pentru improvizatiile noastre", spune Bobonete. Audienta jurnalelor de stiri garanteaza comediantilor ca subiectele au priza la public, iar cand sunt expuse sub o alta forma, cu umor, impactul e si mai mare, explica el. "Din fericire, avem de unde sa ne alegem subiectele, Romania fiind o tara foarte bogata in ce priveste materia prima pentru stand-up comedy", spune liderul trupei. 

Mai putin bogata e deocamdata oferta de cluburi care gazduiesc astfel de evenimente. In afara de cafeneaua Deko, clubul Prometheus ofera saptamanal un asemenea spectacol si, ocazional, clubul Green Hours. In clubul La Scena stand-up comedy a fost sters din oferta dupa un an. Organizatorii sustin ca din lipsa de sponsori, iar actorii dau vina pe dezinteresului organizatorilor. Liderul trupei Deko spune ca lipsa cluburilor-gazda pentru stand-up comedy impiedica dezvoltarea fenomenului. "Stand-up comedy e un spectacol caracteristic clubului, si intr-un astfel de loc ar trebui promovat", spune si Radu Gheorghe. Pentru multi artisti, stand-up comedy este o buna rampa de lansare. Pentru altii, este serviciul ideal. Pentru ca, explica Radu Gheorghe, posibilitatea de a improviza in teatru este proprie numai acestui gen de spectacol.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
A la Seinfeld
/arta-si-societate/a-la-seinfeld-976099
976099
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.