Romania, prea mica pentru marele low-cost

Autor: Andreea Neferu Postat la 12 octombrie 2010 428 afişări

Expansiunea agresiva din ultimii ani a Blue Air si Wizz Air nu a lasat loc pe piata locala companiilor care fac legea low-cost în Europa. EasyJet, Ryanair sau Germanwings sunt prezente marginale pe aeroporturile din Romania. De ce au exclus marile companii low-cost Romania de pe harta dezvoltarii lor si ce s-ar putea schimba odata cu slabirea fortelor Blue Air?

"Nu am fost primiti cu bratele deschise in Romania. De aceea am ales doar doua aeroporturi mici, care au inteles importanta unei curse Ryanair." Acesta era raspunsul dat la lansarea Ryanair in Romania, in aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director de vanzari al Ryanair pentru Europa Centrala si de Est, la intrebarea de ce nu au ales sa zboare din Bucuresti si au preferat Arad si Constanta. In toamna lui 2010, Ryanair nu mai zboara nici de la Arad, ci doar de la Constanta. In paralel, Ryanair devenea lider pe piete precum Polonia si cucerea pas cu pas tarile Baltice sau Ucraina.

Cu alte cuvinte, veni, vidi si mai putin vici. Cam asta au facut gigantii europeni ai aviatiei low-cost, care au intrat pe piata romaneasca in urma cu cativa ani, in plin boom economic, plini de planuri marete, dar nu au reusit in timp sa se impuna la fel cum au facut-o in partea de vest a continentului si chiar si in alte state din Europa Centrala si de Est. Pe de alta parte, companii mai mici, dar mai apropiate din punct de vedere geografic, au reusit sa-si adjudece o felie mai mare din piata romaneasca si sa isi spuna cuvantul in fata unor operatori cu traditie, asa cum sunt easyJet, Ryanair sau Germanwings. Asadar, in anii trecuti, "finala" pe piata locala s-a jucat intre un operator cu capital romanesc, Blue Air, si unul maghiar - Wizz Air. Finala continua si astazi, doar ca Blue Air nu mai tureaza asa de tare motoarele, scuzandu-se prin faptul ca a fost afectat de criza, ca nu mai poate plati ratele la leasing si ca e mai bine sa zboare cu 4 avioane si aproximativ 15 destinatii in minus decat sa aiba pierderi irecuperabile.

Slabirea Blue Air ar putea lasa asadar cota de piata libera pentru mai marii low-costului. Dar de ce nu s-au dezvoltat acestia in Romania pana acum?

Motivul principal tine de costurile de operare pe aeroporturi. Daca pe Aeroportul International Aurel Vlaicu - Baneasa, taxa de pasageri este de 7 euro de persoana, in Insulele Canare, spre exemplu, aceasta este zero. Si, chiar daca taxele nu sunt nule, unor companii de calibrul Ryanair, spre exemplu, li se ofera diverse facilitati, asa cum s-a intamplat recent in Bulgaria. Pentru prima cursa operata de pe aeroportul din Plovdiv, Ryanair plateste taxe de aterizare mai mici decat in cazul altor companii, inclusiv mai mici decat cele platite de compania nationala Bulgaria Air - care a facut si destul de multa galagie pe aceasta tema.

Operatorii low-cost nu au nimerit autoritati la fel de prietenoase si in Romania. "Extinderea pe piata locala este blocata de costurile ridicate de operare de pe aeroporturi. Anul acesta, volumul total de pasageri al companiei Ryanair va creste cu peste 7 milioane, insa aceasta crestere va veni din afara Romaniei, unde costurile de operare sunt semnificativ mai mici, iar in unele cazuri chiar nule", declara Melisa Corrigan, director de marketing si vanzari in cadrul Ryanair, la finalul lunii august, la un eveniment desfasurat la Constanta, prin care compania irlandeza celebra succesul celor doua rute pe care le opereaza de pe Aeroportul Mihail Kogalniceanu, singurele pe care le mai are in portofoliu, de altfel. Cand a intrat pe piata romaneasca, in 2008, Ryanair a inaugurat, pe langa rutele de pe aeroportul constantean, si un zbor din Arad. Ulterior, a renuntat la aceasta ultima cursa dupa numai patru luni de operare, in urma unor neintelegeri cu autoritatile locale.

Motivul costurilor ridicate de operare il invoca si reprezentantii de la easyJet. "Initial, cand am venit in Romania, am lansat trei rute din Bucuresti, insa rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor, motiv pentru care am anulat cursa catre Londra. Nu am reusit sa ajungem la un acord cu Aeroportul Baneasa, cel catre care ne indreptasem in prima faza. Pe de alta parte, Aeroportul Otopeni, de unde operam in prezent, desi este mai atractiv din punctul de vedere al infrastructurii, percepe costuri de operare mai mari", a declarat pentru BUSINESS Magazin Peter Voets, marketing manager pentru Elvetia, Austria si Europa de Est in cadrul easyJet. In prezent, compania low-cost britanica opereaza din Romania doua rute - Milano si Madrid, insa, din cauza costurilor de operare mari, nu are in plan sa introduca noi zboruri, cel putin nu pentru moment. easyJet a transportat in relatia cu Romania aproape 200.000 de pasageri in anul 2009, fata de peste 1,5 milioane, cati au transportat Wizz Air sau Blue Air.

De altfel, niciuna dintre marile companii low-cost occidentale nu si-a anuntat planuri de a se extinde in continuare pe piata locala, dar nici de a iesi de pe aceasta. Un exemplu in acest sens sunt britanicii de la easyJet. "Nu luam in considerare posibilitatea unui exit de pe piata romaneasca, avand in vedere ca suntem multumiti de cele doua rute pe care le operam in prezent. Pentru moment, planurile noastre de dezvoltare se concentreaza pe rutele cu cerere mare, pentru care traficul este garantat si costurile sunt scazute. Romania nu ofera o optiune tocmai ieftina, iar costurile de oportunitate pentru a opera pe aceasta piata sunt ridicate", explica Peter Voets. In ceea ce priveste potentialul pietei romanesti, marii operatori low-cost recunosc ca acesta este destul de mare, insa insuficient exploatat. "Acest lucru se poate observa si din simplul fapt ca noi operam doua curse pe un singur aeroport. Am putea face mult mai multe lucruri daca am beneficia de costuri de operare pe aeroporturi mai mici", sustine Daniel De Carvalho, reprezentant al Ryanair, companie ce a transportat din si catre Romania 44.000 de pasageri in 2009, extrem de putin raportat la volumul de pasageri la nivel mondial al operatorului, care s-a ridicat la 67 de milioane in 2009. Estimarile pentru anul acesta indica o crestere de aproape 10%, pana la 73,5 milioane de pasageri.

Aceeasi parere o impartaseste si Attila Dankovics, director de marketing, vanzari si comunicare pentru Wizz Air. "Romanii continua sa calatoreasca, dar, din cauza climatului economic, sunt mai atenti la modul cum isi cheltuiesc banii si prefera sa obtina cele mai bune servicii la cele mai mici preturi." Pentru Wizz, Romania este a doua piata, dupa marimea operatiunilor. Din acest motiv, si anul acesta compania ungara a continuat sa se dezvolte, lansand noi rute de pe toate bazele aeriene de pe care opereaza. Astfel, au fost inaugurate rute din Bucuresti catre Pisa, Cuneo-Torino, Zaragoza si Weeze-Düsseldorf. De asemenea, aceleasi rute externe au fost lansate si de pe aeroportul din Cluj-Napoca, la care se adauga destinatiile Alicante si Palma de Mallorca. Pe aeroportul timisorean a fost adaugata doar o singura cursa: Forli Bologna.

Dupa o prezenta timida in 2006, cand Wizz Air a transportat doar 17.000 de pasageri, compania ungara low-cost a ajuns anul trecut la un trafic de 1,65 milioane de pasageri in relatia cu Romania.

Cele mai rentabile rute pentru operatorii aerieni prezenti pe piata romaneasca sunt cele catre Italia si Spania, atat datorita "legaturilor culturale", asa cum spune Attila Dankovics de la Wizz Air, cat mai ales numarului mare de romani plecati la munca in cele doua state. Numai Germanwings iese din acest tipar, compania germana, divizie low-cost a gigantului aerian Lufthansa, avand curse numai catre Germania. Trei la numar, mai exact: Köln, Stuttgart si Berlin (baze ale operatorului neamt), toate fiind operate de pe aeroportul Baneasa din Bucuresti.

In ceea ce priveste viitorul, dezvoltarea curselor interne va fi una dintre prioritatile transportatorilor aerieni, chiar daca pana acum tentativele in acest sens au esuat, crede Sorin Ionescu, managing partner al companiei de consultanta si management Fivestar Hospitality. Si asta pentru ca turismul romanesc se va dezvolta, iar varianta rutiera nu este tocmai una la indemana pentru potentialii turistii: "Lipsei de infrastructura rutiera nu i se poate raspunde decat cu o dezvoltare a retelei de zboruri interne. Investitiile in aeroporturi sunt mult mai usor si mai rapid de facut. Cred ca una din cheile succesului turismului in Romania este legata de infiintarea cat mai multor zboruri low-cost intre marile clustere turistice ale tarii. Aceasta este una dintre masurile necesare, care sa vina sa sustina noul brand turistic al Romaniei, care se adreseaza exploratorilor, calatorilor cu discernamant, celor care au experienta mai mare de calatorie decat media".

Pe de alta parte, low-costurile straine nu au fost tocmai multumite de rezultatele pe segmentul curselor interne. Cel putin nu pana acum. Cei de la Wizz Air au avut o astfel de tentativa in 2008, pe relatia Bucuresti-Cluj, insa si-au dat seama ca asemenea zboruri nu sunt conforme cu modelul lor de business. "Operam doar pe aeronave mari, Airbus A320 cu 180 de locuri. O ruta interna presupune aeronave mai mici si o frecventa ridicata a zborurilor. In momentul de fata identificam oportunitati mai bune pe rutele internationale", precizeaza Dankovics, reprezentantul Wizz Air. {i Blue Air, singurul low-cost romanesc, si-a incercat sansa cu zborurile interne, dar la inceputul lui august a renuntat, din cauza gradului scazut de ocupare a aeronavelor.

Chiar daca s-a mai eliberat loc pe piata, nimeni nu se grabeste deocamdata sa il ocupe. Operatorii au nevoie de efervescenta, de locuri unde calatoresc zilnic mii de oameni, unde exista dezvoltare. Cum deocamdata in Romania nu creste nimic, si piata low-cost va ramane la indemana celor care vor indrazni sa dezvolte sperand in viitor sau macar a celor care se vor mentine.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
aviatie,
transporturi,
low-cost,
ryanair,
easyjet
/analize/transporturi/romania-prea-mica-pentru-marele-low-cost-7457430
7457430
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.