“Norocul nostru a fost ca am inceput investitiile abia anul trecut, intr-un moment cand puteam prevedea ce avea sa se intample si nu ne-am hazardat”, spune Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii, al cincilea fond din piata dupa numarul de participanti. Pentru a-si sustine ideea, Craciun da contraexemplul pensiilor facultative (pilonul III), pentru care investitiile au inceput inca din 2007, cand semnele crizei nici macar nu se intrezareau. “Atunci era simplu sa nu actionezi atat de prudent, iar asta se vede acum in performantele pilonului III”, completeaza directorul de investitii al Eureko.

 

Aceasta prudenta, despre care Craciun sustine ca descrie politica investitionala a fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II), a creat portofolii dominate de titlurile de stat, instrumentele cu cel mai scazut grad de risc. Potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), la sfarsitul lunii aprilie piata arata astfel: 53,74% din activele fondurilor de pensii administrate privat erau investite in titluri de stat; obligatiunile municipale, in crestere constanta, in mod special de la inceputul anului 2009, au reprezentat 4,16% din activele nete ale fondurilor, iar obligatiunile corporative reprezinta 26,71% din active. Depozitele bancare, in continua scadere din 2008 pana in aprilie 2009, au ajuns la 7,33% din active, in timp ce investitiile in piata de capital sunt aproape insignifiante, ajungand la o marja de 2,53% din activele totale.

 

Daca pe unii jucatori o piata atat de “cuminte” ii nemultumeste, pentru Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, liderul pietei, gradul de sofisticare a instrumentelor financiare nu este inca o problema atat de arzatoare. “Si daca ar exista instrumente mai sofisticate, nu ne-am putea avanta in ele, pentru ca este un moment foarte nepotrivit din punct de vedere economic. Adancimea pietei va deveni un subiect important abia cand piata isi va reveni”, crede Bunea. Estimarile ei privind revenirea pietei vizeaza sfarsitul anului viitor. De altfel, nici ceilalti jucatori nu vad sfarsitul crizei mai aproape. 

 

In ciuda acestor piedici, “fondurile de pensii s-au comportat admirabil din punctul de vedere al strategiei de investitii”, spune Dorin Boboc, directorul de investitii al Allianz-Tiriac Pensii, cel de-al doilea fond din piata. Boboc adauga ca fondurile din pilonul II au reusit sa obtina randamente pozitive, in conditiile in care “in afara pierderile au fost de 30-40%”. In momentul de fata, activele Allianz-Tiriac sunt investite in titluri de stat (61,2%), obligatiuni municipale (4,6%), obligatiuni corporative (29%), depozite bancare (1,3%) si actiuni (1,6%). “Anul trecut am avut o perioada foarte proasta la investitiile in actiuni. S-a pierdut jumatate din valoarea de la bursa, insa anul acesta am inceput sa alocam mai mult decat anul trecut pe actiuni”, sustine Boboc. Piata de capital continua sa-i atraga pe administratori, dar numai ca investitie de perspectiva. “Pe termen lung va fi necesara o alocare mult mai importanta in actiuni, de ordinul a 20-30%. Nu stim cand se va intampla asta, insa nu suntem adeptii sincronizarii cu piata, care de regula subperformeaza pe termen lung”, afirma Emilia Bunea. Cresterea investitiilor in actiuni se va face in defavoarea obligatiunilor corporative, crede Radu Craciun, directorul de investitii de la Eureko.

 

Desi Mircea Oancea, presedintele CSSPP, anunta la inceputul anului ca fondurile au la dispozitie noi instrumente de investitii, administratorii nu au luat in serios aceasta diversificare, pe care au caracterizat-o ca fiind aproape inutila in conditii de criza. Norma aprobata la acel moment stipula ca maximum 3% din activele fondului de pensii vor putea fi investite in marfuri si derivate pe marfuri: titei, bumbac, cafea, grau, cupru, aluminiu, zinc, metale pretioase, tranzactionate la burse specializate din Uniunea Europeana si SUA. “Este adevarat ca s-a extins gama de instrumente, insa ele nu sunt viabile si suntem nevoiti sa ramanem tot la cele de pana acum”, spune Radu Craciun.

 

Chiar daca nu au fost randamente impresionante, niciun fond de pensii nu a inregistrat performante negative, cu exceptia Prima Pensie, care, potrivit surselor din piata, urmeaza sa fie preluat de BCR Pensii, alaturi de OTP. Nu ar fi prima serie de astfel de miscari - anul acesta Eureko a anuntat preluarea fondurilor de mici dimensiuni KD si Bancpost, care le-au adus olandezilor peste 34.000 de noi participanti.

 

Cu toate acestea, ce s-a intamplat in ultimele luni nu a fost deloc incurajator pentru administratorii fondurilor de pensii. In primul rand, momentul pe care il asteptau inca de la intrarea in sistem - cresterea contributiei lunare de la 2% la 2,5% - a fost amanat pentru anul viitor. Fondurile de pensii au acceptat aceasta decizie, mizand pe faptul ca autoritatile au promis ca de anul viitor contributia sa fie majorata la 2,5% din venitul brut al angajatilor, iar diferenta sa fie recuperata intr-un an cu crestere economica. Potrivit legii, incepand cu luna ianuarie a fiecarui an, cota de contributie la sistemul pensiilor obligatorii creste anual cu 0,5%, pana va ajunge la 6% din venitul brut al salariatilor. In prezent, Romania are cea mai scazuta contributie din Europa la pensiile private. Polonia, cea mai mare piata din regiune, a ajuns la o contributie de 7,3% din salariul brut, Ungaria la 8%, in timp ce in Bulgaria sau Slovacia, contributiile participantilor ajung la 5%, respectiv 9% din salariul brut. Potrivit planurilor actuale, abia peste patru ani ne vom putea apropia de nivelul din Polonia.