Duelul pe banii de la saltea

Autor: Claudia Medrega Postat la 13 iunie 2017 568 afişări

Titlurile de stat au redevenit în ultimii doi ani un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după o pauză de un deceniu, determinată de decizia ministerului finanţelor de a renunţa în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Orice român a avut în 2015 şi 2016 posibilitatea să împrumute statul, la o dobândă setată la 2,15%. Practic, titlurile de stat au intrat din nou în lupta pentru banii de la saltea ai populaţiei.

Duelul pe banii de la saltea

În plus, pentru perioada următoare, Ministerul Finanţelor pregăteşte noi oferte de titluri de stat pentru persoanele fizice. Practic, Trezoreria Statului a făcut paşi pentru o nouă emisiune de titluri prin programul Fidelis, urmând ca din iunie sau iulie populaţia să poată să subscrie. Iar din toamnă, Ministerul Finanţelor vrea să revină cu un instrument tradiţional al statului – certificatele de trezorerie pentru populaţie; aceste titluri urmează să fie vândute însă direct persoanelor fizice prin reţeaua teritorială de unităţi ale Trezoreriei Statului, după cum a declarat Ştefan Nanu, directorul general al instituţiei.

Una dintre diferenţele dintre cele două tipuri de emisiuni de titluri de stat pentru populaţie este cea a vânzării. Dacă în cadrul programului Fidelis distribuirea se face prin sindicatul de intermediere, prin băncile care fac parte din acest sindicat, dar şi prin companiile de brokeraj autorizate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), pentru celălalt instrument va fi utilizată reţeaua trezoreriilor. Instrumentul prin bursă are un avantaj din perspectiva transparenţei preţului şi a posibilităţii de vânzare, însă acest atu nu este valabil şi în cazul celuilalt instrument, potrivit explicaţiilor şefului Trezoreriei Statului. Titlurile de stat sunt instrumente financiare emise de Ministerul Finanţelor prin care statul român se împrumută de pe pieţele financiare pentru diverse scadenţe. Pentru fiecare titlu emis, statul plăteşte o dobândă anual, semestrial sau trimestrial. Dobânda este mai mare sau mai mică, în funcţie de perioada până la maturitate.

Titlurile de stat pentru populaţie sunt instrumente alternative de economisire care permit românilor să-şi administreze în mod activ banii. Astfel, angajaţi, studenţi sau pensionari au posibilitatea să facă investiţii şi, în acelaşi timp, să-şi economisească banii pe care îi au făcând plasamente în astfel de titluri.

În prezent, în România cei mai mari investitori în titluri de stat şi jucători pe această piaţă sunt băncile comerciale. Deschiderea pieţei titlurilor de stat către populaţie antrenează reducerea gradului de dependenţă faţă de bănci şi asigurarea unei cereri mai stabile, inclusiv în perioadele cu turbulenţe pe pieţele financiare. Acestea sunt şi argumente forte pe care se bazează inclusiv state occidentale care au promovat vânzarea de instrumente de datorie către populaţie.

Piaţa de retail pentru titlurile de stat există în ţări precum Canada, Germania, Marea Britanie, Austria, SUA, Suedia, Belgia, Irlanda, Italia, Ungaria, Polonia, Bulgaria sau Cehia.

Odată cu reluarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie în România, Ministerul Finanţelor concurează într-o oarecare măsură cu băncile pentru atragerea disponibilităţilor populaţiei, într-o conjunctură în care instituţiile de credit au nevoie să mobilizeze resursele financiare interne în condiţiile reducerii expunerilor băncilor-mamă.

Dar când a început în România epopeea titlurilor de stat pentru populaţie? Ministerul Finanţelor iniţiase în 1999 emiterea titlurilor de stat destinate persoanelor fizice. Românii puteau cumpăra atunci, prin sediile trezoreriilor locale ale statului, titluri în formă materializată, cu valori cuprinse între 100 şi 10.000 de lei. Iar maturităţile la care populaţia putea investi erau cuprinse între 3 şi 12 luni.

La începutul anilor 2000, populaţia începuse să prindă gustul investiţiilor în titluri de stat. Dacă înainte de facilitarea accesului populaţiei la aceste instrumente Ministerul Finanţelor se găsea într-o poziţie de captivitate pe o piaţă a titlurilor de stat unde nu jucau decât băncile, extinderea accesului investitorilor nebancari direct la licitaţii nu a întârziat să-şi arate efectele: ponderea titlurilor de stat deţinute de bănci a fost într-o scădere continuă, coborând în 2004, de exemplu, sub 30% din valoarea titlurilor emise. În prezent, expunerea băncilor pe titluri de stat oscilează în jurul a 50% din emisiuni.

Cel mai mare furnizor de bani pentru finanţarea deficitului bugetar şi rambursarea datoriei publice scadente au ajuns să fie investitorii nebancari în titluri de stat, începând cu societăţile de asigurări, alături de diverse companii, dar şi de persoane fizice. Datele statistice indicau o preponderenţă zdrobitoare a sectorului nebancar în achiziţiile de titluri de stat. Şi o categorie importantă de investitori au rămas persoanele fizice, în condiţiile în care perioadele de subscriere pentru certificatele de trezorerie destinate populaţiei au fost deschise în permanenţă, emisiunile fiind reînnoite.

Persoanele fizice şi-au menţinut înclinaţia către titlurile de stat în lei, la începutul anilor 2000, în detrimentul depozitelor bancare, în condiţiile în care dobânda la titluri a fost net superioară celor oferite la depozitele bancare.

Însă emisiunile de titluri pentru populaţie au fost suspendate în 2005, deţinătorii acestora având opţiunea să le răscumpere sau să le transforme în depozite la termen.

Măsura a fost determinată de necesitatea extinderii maturităţilor titlurilor de stat şi de intenţia de a dezvolta o piaţă a titlurilor de stat lichidă. În condiţiile în care titlurile de stat sunt un instrument foarte sigur, a fost preferat cu precădere de pensionari care au investit, dar nu s-au mai dus la răscumparare.

Problema invocată atunci de Finanţe a fost că titlurile speciale pentru populaţie s-au distribuit prin trezoreriile regionale şi nu exista un control asupra sumelor emise. Practic au fost privite ca un instrument de economisire, neaducând o lărgire a bazei investiţionale cu impact asupra pieţei secundare aferentă titlurilor de stat, după cum susţineau în trecut oficialii Trezoreriei Statului.

După ce emisiunile dedicate populaţiei au fost suspendate în 2005, persoanele fizice au rămas teoretic cu posibilitatea de a cumpăra titluri de stat prin intermediul băncilor sau de pe bursă, însă aceasta constituia o formă de investiţie mai ales pentru persoanele fizice cu lichidităţi peste medie. Titlurile vândute de Trezorerie pe piaţa interbancară sunt greu accesibile populaţiei de rând, în condiţiile în care valoarea nominală ajungea la 5.000 de lei şi 10.000 de lei.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

ZF.ro
Este OFICIAL! Un nou brand de modă cu preţuri mici a intrat în România. Reduceri de 80% la peste 3.000 de mărci Este OFICIAL! Un nou brand de modă cu preţuri mici a intrat în România. Reduceri de 80% la peste 3.000 de mărci
Criza accelerează puternic aceste joburi. În ce zonă trebuie să vă uitaţi pentru viitor
Mediafax
Efectul încrederii în vaccinul anti COVID-19 şi al tranziţiei de la Casa Albă: Bursele ating niveluri record Efectul încrederii în vaccinul anti COVID-19 şi al tranziţiei de la Casa Albă: Bursele ating niveluri record
Misterul paturilor de ATI, lămurit de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Situaţia locurilor la Terapie Intensivă în Bucureşti şi în ţară
MonitorulApararii
A fi sau a nu fi spionat: Snowden de Danemarca A fi sau a nu fi spionat: Snowden de Danemarca
Tranziţia de la Trump la Biden: modelul argentinian
MonitorulPartidelor
Se cere reducerea vârstei de vot la 16 ani: Tinerii trebuie să fie mult mai implicaţi Se cere reducerea vârstei de vot la 16 ani: Tinerii trebuie să fie mult mai implicaţi
Apare „vaccinul împotriva risipei banilor publici”?
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan: Vinovaţii fără vină COMENTARIU Valeriu Şuhan: Vinovaţii fără vină
Victimă a violenţei domestice ne întoarcem la ei pentru că nu avem alte pârghii. Ce se află în spatele lui ”se va schimba”

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.