De ce a eşuat listarea Adeplast

Autor: Roxana Pricop Postat la 22 octombrie 2013 1383 afişări

„Nu a avut lipici la investitori", astfel ar putea fi descris eşecul ofertei publice iniţiale derulate de producătorul de adezivi Adeplast, prima încercare din partea unei companii private de a se lista la bursă după o pauză de cinci ani. Preţul prea mare la care s-au pus în vânzare acţiunile şi datoriile la bănci sunt cauzele invocate de analişti pentru eşecul ofertei, în timp ce proprietarul firmei, Marcel Bărbuţ, dă vina pe bursă, care nu e pregătită să finanţeze companii.

De ce a eşuat listarea Adeplast

MIERCURI, 16 OCTOMBRIE, BROKERII DE LA INTERCAPITAL INVEST ŞI BCR AU ANUNŢAT PRINTR-UN COMUNICAT DE PATRU RÂNDURI PUBLICAT PE WEBSITE-UL BURSEI CĂ OFERTA ADEPLAST nu s-a încheiat cu succes pentru că subscrierile înregistrate au fost sub pragul minim de 70% din acţiuni scoase la vânzare şi că investitorii care au cumpărat acţiuni îşi vor primi banii înapoi. Intercapital şi BCR au fost brokerii care au intermediat oferta. Marcel Bărbuţ, proprietarul şi directorul executiv al AdePlast, a fost însă mai darnic cu opinia publică şi, printr-un comunicat de presă de o pagină, a declarat că planurile de dezvoltare ale companiei continuă şi fără bursă.

El a explicat astfel eşecul ofertei: „Noi am fost pregătiţi pentru bursă, însă Bursa se pare că nu a fost pregătită pentru AdePlast. Din păcate, cred că nu suntem încă în stadiul în care bursa să fie o alternativă viabilă pentru finanţarea companiilor private din România„.Să fie oare bursa de vină pentru eşecul primului IPO privat din 2008 încoace?

O privire la rezultatele ofertei ar putea oferi câteva indicii. AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acţiuni, reprezentând 33% din capitalul social, la un preţ cuprins între 3,52 lei şi 4,06 lei, propunân-du-şi să atragă între 58 şi 67 de milioane de lei (13-15 mililoane de euro). După cele două săptămâni ale ofertei (2-15 octombrie), subscrierile nu au atins pragul de 70% din numărul total de acţiuni necesar pentru închiderea tranzacţiei.

CHIAR DACĂ TRANŞA INVESTITORILOR MICI (RETAIL), care a reprezentat 15% din ofertă, a fost subscrisă în proporţie de 104%, strângându-se în total 10,5 milioane de lei (2,35 milioane de euro), pe tranşa investitorilor mari, instituţionali, interesul a fost redus: subscrierile au fost mai mici de 7 milioane de euro, minimul necesar pentru închiderea cu succes a ofertei. De subscrierile investitorilor instituţionali, aşa cum sunt fondurile de investiţii şi fondurile de pensii, a depins succesul ofertei.

INVESTITORII INSTITUŢIONALI SUNT MAI SOFISTICAŢI, mai pretenţioşi şi au la dispoziţie resurse mai mari pentru a analiza oportunitatea unei investiţii decât investitorii de retail. Acest lucru se întâmplă şi pentru că nu investesc banii proprii, ci ai câtorva sute de investitori, dacă e vorba de fondurile de acţiuni, sau chiar ai câtorva sute de mii de persoane, dacă e vorba de fondurile de pensii private.

„Cauzele care au stat la baza eşecului ofertei sunt legate de faptul că investitorii au fost rezervaţi că prognozele de creştere pe care compania le-a făcut pentru următorii ani, atât pentru businessul propriu, cât şi pentru evoluţia pieţei de construcţii în ansamblu, se vor adeveri. Prognozele prezentate de AdePlast au fost prea optimiste pentru actualul context economic, dar şi pentru situaţia în care se află sectorul construcţiilor, încă nerecuperat după criză. Era prea frumos ca să fie adevărat„, a explicat Florin Dolea, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Pioneer Asset Management, cu active în gestiune de 98 mil. lei (22 mil. euro).

Supraestimarea evoluţiei din următorii ani a făcut ca preţul la care s-au vândut acţiunile să fie „prea mare„, în opinia analiştilor. Un preţ prea mare în ofertă nu ar fi permis creşteri după listarea ofertei şi astfel investitorii care au cumpărat în ofertă ar fi marcat pierderi.

O ALTĂ CAUZĂ A FOST GRADUL RIDICAT DE ÎNDATORARE: la finalul primului semestru, compania avea datorii totale de 217 milioane de lei, dintre care 160 milioane de lei erau datoriile la bănci. Capitalurile proprii ale AdePlast erau de 86 milioane de lei, de aproape două ori mai mici decât datoriile la bănci. În plus, unii investitori s-au temut că banii din ofertă nu vor merge pentru a finanţa deschiderea unei fabrici de vată bazaltică, ci vor fi folosiţi pentru a rambursa creditele la bănci. Ce i-a pus pe gânduri a fost faptul că listarea la bursă a fost una din cele două condiţii pentru intrarea în vigoare a nouă acte adiţionale la contracte de împrumut încheiate de companie cu UniCredit Ţiriac Bank, valoarea creditelor totalizând 37,5 milioane de euro. De asemenea, compania putea distribui întreg profitul sub formă de dividende doar dacă îndeplinea cerinţele impuse prin contractul de credit cu modificările ulterioare, inclusiv indicatorii financiari prevăzuţi în contractele de împrumut încheiate cu UniCredit Ţiriac Bank. „Cu un scenariu mai realist privind evoluţia afacerilor şi profiturilor în anii următori, cu un nivel mai redus al datoriilor şi poate cu o regândire a strategiei, cred că AdePlast ar putea reveni pe bursă pentru atragerea de bani prin IPO„, mai spune Dolea.

Brokerii cred că AdePlast nu este pierdută pentru bursă. O reaşezare pe fundamente mai realiste a ofertei ar putea aduce un succes, pentru că. până la urmă, „totul este de vânzare la preţul corect„.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
adeplast,
listare,
esec,
bursa,
investitori,
vanzare,
actiuni
/analize/servicii-financiare/de-ce-a-esuat-listarea-adeplast-11547770
11547770
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.