Aproximativ 4,5 milioane de salariaţi alimentează lunar cu 200-300 mil. lei investiţiile fondurilor P2 în acţiuni de la BVB.

Fără să deschidă un cont de tranzacţionare sau să urmărească evoluţia indicilor bursieri, milioane de români sunt deja investitori. Cei mai mari, de fapt. Prin contribuţiile lunare virate în fondurile de pensii private Pilon II şi Pilon III, peste
4,5 milioane de participanţi activi sunt, indirect, printre principalii acţionari ai companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finalul lunii iulie 2025, activele totale ale fondurilor de pensii ajungeau la aproape 184 miliarde de lei, echivalentul a 36 miliarde de euro. Din această sumă, aproape un sfert – 24,5% – este investit în acţiuni, adică peste 40 de miliarde de lei direcţionate către companii româneşti listate la bursă.

Contribuţiile individuale lunare, de 4,75% din salariul brut, se adună într-un flux constant de capital nou pentru piaţa locală. În fiecare lună, între 200 şi 300 mil. lei intră în acţiuni prin intermediul fondurilor de pensii, arată estimările ZF. „Fondurile de pensii au devenit pilonul principal al pieţei de capital româneşti.

Fără aceste investiţii regulate, bursa nu ar fi avut acelaşi ritm de creştere şi nici companiile listate nu ar fi beneficiat de acelaşi sprijin instituţional”, explică un administrator din industrie. Evoluţia este spectaculoasă: în 2008, anul lansării Pilonului II, totalul activelor era de doar 832 milioane de lei. În mai puţin de două decenii, sistemul a crescut de peste 200 de ori, devenind cel mai important investitor instituţional din România. Banii participanţilor se regăsesc azi în portofolii care acoperă principalele domenii economice: energie, bănci, utilităţi, sănătate, industrie. 

Fondurile de pensii deţin participaţii semnificative la companii precum Hidroelectrica, Romgaz, OMV Petrom, Transelectrica, Banca Transilvania sau BRD, dar şi la emitenţi mai noi din sectoare precum IT sau sănătate.

Această prezenţă a investitorilor instituţionali are un efect de stabilizare asupra pieţei. Fondurile de pensii nu speculează pe termen scurt, ci investesc pe termen lung, ceea ce ajută la menţinerea unei lichidităţi constante şi a unei volatilităţi reduse. În perioadele de turbulenţă, ele cumpără, nu vând, susţinând astfel piaţa. Pentru economia locală, această acumulare de capital are dublu impact: sprijină finanţarea companiilor româneşti şi contribuie la dezvoltarea bursei ca mecanism real de economisire şi investiţie. Totodată, randamentele obţinute din aceste investiţii se întorc, în timp, în buzunarul viitorilor pensionari. Pe termen lung, relaţia dintre fondurile de pensii şi bursă este una de interdependenţă. Fondurile au nevoie de o piaţă de capital lichidă şi diversificată pentru a-şi investi banii, iar bursa are nevoie de fluxul constant de capital adus de acestea. Iar pentru participanţi, chiar dacă nu se gândesc zilnic la investiţii, creşterea valorii companiilor româneşti se traduce, în final, printr-o pensie privată mai mare. Cu alte cuvinte, românii sunt deja investitori. Chiar dacă nu cumpără direct acţiuni, economiile lor lunare, strânse în conturile Pilonului II şi III, susţin cea mai mare parte a pieţei bursiere româneşti – un capital care lucrează în tăcere, dar în folosul lor.

 ără să deschidă un cont de tranzacţionare sau să urmărească evoluţia indicilor bursieri, milioane de români sunt deja investitori. Cei mai mari, de fapt. Prin contribuţiile lunare virate în fondurile de pensii private Pilon II şi Pilon III, peste
4,5 milioane de participanţi activi sunt, indirect, printre principalii acţionari ai companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la finalul lunii iulie 2025, activele totale ale fondurilor de pensii ajungeau la aproape 184 miliarde de lei, echivalentul a 36 miliarde de euro. Din această sumă, aproape un sfert – 24,5% – este investit în acţiuni, adică peste 40 de miliarde de lei direcţionate către companii româneşti listate la bursă.

Contribuţiile individuale lunare, de 4,75% din salariul brut, se adună într-un flux constant de capital nou pentru piaţa locală. În fiecare lună, între 200 şi 300 mil. lei intră în acţiuni prin intermediul fondurilor de pensii, arată estimările ZF. „Fondurile de pensii au devenit pilonul principal al pieţei de capital româneşti. Fără aceste investiţii regulate, bursa nu ar fi avut acelaşi ritm de creştere şi nici companiile listate nu ar fi beneficiat de acelaşi sprijin instituţional”, explică un administrator din industrie. Evoluţia este spectaculoasă: în 2008, anul lansării Pilonului II, totalul activelor era de doar 832 milioane de lei. În mai puţin de două decenii, sistemul a crescut de peste 200 de ori, devenind cel mai important investitor instituţional din România. Banii participanţilor se regăsesc azi în portofolii care acoperă principalele domenii economice: energie, bănci, utilităţi, sănătate, industrie.   

Fondurile de pensii deţin participaţii semnificative la companii precum Hidroelectrica, Romgaz, OMV Petrom, Transelectrica, Banca Transilvania sau BRD, dar şi la emitenţi mai noi din sectoare precum IT sau sănătate.

Această prezenţă a investitorilor instituţionali are un efect de stabilizare asupra pieţei. Fondurile de pensii nu speculează pe termen scurt, ci investesc pe termen lung, ceea ce ajută la menţinerea unei lichidităţi constante şi a unei volatilităţi reduse. În perioadele de turbulenţă, ele cumpără, nu vând, susţinând astfel piaţa. Pentru economia locală, această acumulare de capital are dublu impact: sprijină finanţarea companiilor româneşti şi contribuie la dezvoltarea bursei ca mecanism real de economisire şi investiţie. Totodată, randamentele obţinute din aceste investiţii se întorc, în timp, în buzunarul viitorilor pensionari. Pe termen lung, relaţia dintre fondurile de pensii şi bursă este una de interdependenţă. Fondurile au nevoie de o piaţă de capital lichidă şi diversificată pentru a-şi investi banii, iar bursa are nevoie de fluxul constant de capital adus de acestea. Iar pentru participanţi, chiar dacă nu se gândesc zilnic la investiţii, creşterea valorii companiilor româneşti se traduce, în final, printr-o pensie privată mai mare. Cu alte cuvinte, românii sunt deja investitori. Chiar dacă nu cumpără direct acţiuni, economiile lor lunare, strânse în conturile Pilonului II şi III, susţin cea mai mare parte a pieţei bursiere româneşti – un capital care lucrează în tăcere, dar în folosul lor.