Cumpărătorul din 2025 nu mai caută doar un apartament bine finisat, ci o locuinţă „corectă” – bine gândită arhitectural, eficientă şi funcţională. Arhitecţii devin un filtru esenţial între viziunea dezvoltatorului şi cerinţele pieţei, iar optimizarea proiectării poate aduce chiar şi 15% în plus la veniturile unui proiect. Calitatea, nu doar preţul, dictează direcţia noului val rezidenţial.

Piaţa s-a rafinat, iar cumpărătorul este din ce în ce mai avizat, explică arhitectul Silviu Mihăilescu, fondator al biroului de arhitectură SMAA. În opinia sa, anii de creştere imobiliară şi volumul mare de informaţii disponibile online au transformat cumpărătorul într-un partener exigent, capabil să recunoască nu doar materialele de calitate, ci şi un plan bine gândit. „Astăzi nu mai e suficient să livrezi un bloc frumos. Trebuie să livrezi o locuire corectă.” Pentru arhitecţi, trendul anului 2025 este mai puţin despre lux şi mai mult despre echilibru: distanţe corecte între clădiri, spaţii verzi reale, zone semipublice funcţionale şi un mix coerent de servicii – de la grădiniţe la spaţii comerciale. „Locuinţele de calitate se vor diferenţia prin ansamblurile care oferă mai mult decât nişte cutii de locuit.

Oamenii caută comunităţi complete, nu doar apartamente”, spune Mihăilescu.

Într-un moment în care termenul „premium” este adesea folosit abuziv, arhitectul consideră că primul nivel de calitate ar trebui să fie „corectitudinea”: apartamente bine compartimentate, spaţii utile şi planimetrii gândite raţional. „În anii 2000 s-au făcut locuinţe mai prost compartimentate decât cele comuniste. Azi, tot mai mulţi dezvoltatori înţeleg că un apartament corect înseamnă camere care se pot mobila firesc, băi funcţionale, holuri fără pierderi şi orientare bună către lumină”, explică el. Această corectitudine, spune Silviu Mihăilescu, nu este doar o chestiune de estetică, ci şi de profitabilitate. „Am avut proiecte autorizate în care, doar regândind planurile, am crescut veniturile dezvoltatorului cu 10–15%. La 500 de apartamente, asta înseamnă milioane de euro. Arhitectura poate face diferenţa între profit şi pierdere.” Într-o piaţă unde fiecare metru pătrat contează, optimizarea prin proiectare – nu prin tăieri de costuri la materiale – devine o sursă majoră de valoare. „Mulţi dezvoltatori caută economii în manoperă sau finisaje, dar uită că o partiţie mai bună, un spaţiu comun mai eficient sau o parcare suplimentară pot aduce câştiguri reale fără a sacrifica calitatea.”

Pe măsură ce costurile cresc – de la terenuri la manoperă – dezvoltatorii care aleg să construiască „ieftin” se expun unui risc direct: blocarea preţului de vânzare. „Când clădirea ta e mai urâtă decât cea a vecinului, eşti obligat să vinzi sub preţul pieţei. Dar când arată mai bine, toată lumea vine la tine şi poţi cere cu 200–300 de euro pe metru pătrat mai mult. Calitatea îţi aduce bani înapoi”. Această diferenţă de preţ nu vine doar din finisaje luxoase, ci şi din investiţia în detalii arhitecturale – de la faţade ventilate, tâmplării din aluminiu şi balustrade de sticlă, până la folosirea unor materiale naturale, precum cărămida aparentă. „Faţadele ventilate au devenit standard, dar şi o tencuială bine făcută, aplicată cu toate profilele şi straturile necesare, poate fi premium. Diferenţa o face execuţia, nu eticheta.”

Un alt trend major observat de Mihăilescu este trecerea de la relaţia formală arhitect–dezvoltator la una colaborativă. „Cele mai bune proiecte se nasc din dezbatere. Tema de proiectare nu e un caiet de sarcini imuabil. Arhitectul are datoria să-şi înveţe clientul unde e bine şi unde nu e bine. Din schimbul de idei iese soluţia optimă.”    

În prezent, biroul SMAA colaborează cu mai mulţi dezvoltatori care au înţeles că valoarea unui proiect se decide încă din faza de concept. „Proiectarea în România este subevaluată faţă de alte ţări, iar presiunea timpului duce uneori la soluţii slabe. Dar un ochi în plus, o regândire atentă pot aduce un câştig de două cifre în veniturile unui proiect.”

Dezvoltatorii învaţă din mers, iar piaţa devine propriul ei arbitru. „Cei care construiesc prost vor fi taxaţi de cumpărători. Clienţii sunt informaţi, ştiu ce înseamnă lumină naturală, ventilaţie, spaţiu de depozitare, eficienţă energetică. În doi-trei ani se vede clar diferenţa între cei care au făcut rabat şi cei care au construit corect”, spune Mihăilescu.

Locuinţele nu mai sunt doar despre metrii pătraţi, ci despre inteligenţa cu care aceştia sunt folosiţi. „Calitatea adevărată nu e neapărat despre lux, ci despre corectitudine. Iar asta e cea mai mare schimbare pe care o văd în 2025”, conchide Silviu Mihăilescu.