Cu proiecte de peste 250 mil. euro în derulare şi investiţii record în echipamente, Construcţii Erbaşu mizează pe tehnologii moderne, standarde nZEB şi formarea internă a angajaţilor. În paralel, patronatele avertizează asupra efectelor tăierii finanţărilor publice: lucrări începute rămân neplătite, IMM-urile riscă insolvenţa, iar o contracţie de 2-3% în construcţii ar putea împinge România în recesiune.

Într-o piaţă marcată de crize succesive – sanitară, energetică, geopolitică şi fiscală –, Construcţii Erbaşu a reuşit să îşi consolideze poziţia printre primii cinci constructori din România. Compania a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 2,27 miliarde de lei, uşor peste nivelul din anul precedent, şi are în execuţie proiecte de infrastructură civilă, medicală şi rutieră de peste 250 de milioane de euro.

„Suntem implicaţi în proiecte importante precum extinderea Aeroportului Internaţional Craiova, reabilitarea clădirii istorice a Universităţii din Bucureşti sau planşeul Unirii – un proiect de o complexitate tehnică extraordinară”, spune Cristian Erbaşu, CEO şi proprietar al companiei.

La acestea se adaugă spitale şi clinici în Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Tulcea, Călăraşi, Slobozia, Baloteşti, Pucioasa, construcţia Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj şi campusuri universitare sau centre de cercetare, precum cel de la Universitatea de Medicină din Cluj.

Pe infrastructură rutieră, compania este implicată în execuţia secţiunii Suplacu de Barcău–Chiribiş din Autostrada Transilvania, dar şi în construcţia drumului Valea Doftanei–Săcele, alternativă strategică la DN1. „Bugetele cumulate ale acestor două proiecte depăşesc 250 de milioane de euro”, explică antreprenorul.

Grupul Erbaşu accelerează investiţiile în paralel cu derularea proiectelor. „Dacă în 2023 am investit peste 66 milioane de lei în echipamente, anul acesta bugetul a urcat la circa 110 milioane de lei, iar în 2025 vom atinge pragul de 200 de milioane de lei”, precizează Cristian Erbaşu. Compania a achiziţionat staţii de betoane, macarale, camioane, o staţie mobilă de prefabricate, firme specializate în proiectare şi cariere de granit – pentru a controla cât mai mult din lanţul de producţie. „Am vrut să reducem dependenţa de furnizori externi şi să consolidăm controlul asupra procesului”, adaugă el.

Digitalizarea este un pilon strategic. Erbaşu a creat CREADO, o companie specializată în tehnologii moderne şi implementarea BIM, care integrează scanarea cu drone, digitalizarea documentelor şi realitatea virtuală în activitatea de zi cu zi. Între 2020 şi 2024, construcţiile au fost motorul principal care a ţinut economia pe linia de plutire. Perspectivele rămân pozitive pentru perioada 2025–2030, dar structura cererii se modifică. „Investiţiile vor continua, însă în funcţie de modul în care statul va prioritiza inteligent proiectele finanţate prin PNRR şi alte programe europene”, avertizează Erbaşu.

Un element central îl reprezintă standardele nZEB – clădiri cu consum aproape zero de energie. „Toate proiectele noastre sunt dezvoltate conform acestor cerinţe. Este o provocare majoră, pentru că presupune bugete mai mari şi o planificare riguroasă”, subliniază el. După explozia preţurilor materialelor din 2021, compania menţine acum un control strict al costurilor. „În ultimii doi ani, creşterea a fost de doar 6–7%, dar în 2021 a fost de peste 50%. Prioritatea noastră este aprovizionarea locală, dar lucrăm şi cu furnizori internaţionali, în funcţie de proiect”, explică antreprenorul.

Grupul are între 2.500 şi 3.000 de angajaţi proprii şi colaborează cu alţi 2.000–3.000 prin subcontractori, inclusiv circa 800 de muncitori din Asia. „Stabilitatea forţei de muncă s-a îmbunătăţit în ultimii patru ani, inclusiv datorită creşterii veniturilor din construcţii”, punctează Erbaşu.

Sectorul construcţiilor traver­sează o perioadă dificilă, iar măsurile anunţate de guvernul Bolojan nu fac decât să îngreuneze activitatea acestui domeniu, unul dintre cele mai importante din economia ţării.

Compania investeşte în formarea profesională, derulând programe interne şi colaborând cu firme specializate. „Avem nevoie de oameni bine pregătiţi, pentru că nivelul de complexitate al proiectelor este tot mai ridicat”, spune acesta.

În paralel, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), condusă de Cristian Erbaşu, avertizează asupra unui risc sistemic: tăierea finanţărilor publice poate bloca proiectele în derulare şi poate împinge România spre recesiune.

„Nu se poate ieşi dintr-o perioadă economică grea decât producând buget prin investiţii şi printr-o producţie cât mai mare. În momentul în care tai aceste investiţii, tai producţie, tai buget”, spune Erbaşu.

Blocarea lucrărilor prin suspendarea finanţărilor, birocraţia excesivă, imposibilitatea facturării la termen şi eliminarea facilităţilor fiscale creează presiune mai ales pe IMM-uri. „Aceste companii ajung în pragul falimentului şi nu au nicio perspectivă pe termen mediu şi lung. Este nu doar o criză financiară, ci şi una administrativ-economică şi socială”, avertizează el.

Constructorii semnalează că multe lucrări începute nu sunt plătite de luni de zile, iar sistemul birocratic este folosit „parşiv” pentru amânarea facturării. În paralel, guvernul a aprobat o ordonanţă care limitează proiectele finanţate prin PNRR şi Anghel Saligny, punând presiune suplimentară pe firmele care au investit deja în echipamente şi mobilizare.   

Propunerile Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii pentru îmbunătăţirea sectorului

Ÿ Prioritizarea proiectelor după stadiu şi finanţare, pentru evitarea şomajului şi falimentelor.

Ÿ Amânarea sau restituirea garanţiilor pentru contractele amânate sau neîncepute.

Ÿ Reducerea perioadei garanţiilor la maximum trei ani pentru lucrări noi şi la un an pentru reparaţii.

Ÿ Limitarea garanţiilor şi a sumelor reţinute la maximum 5% din contract.

Ÿ Compensarea datoriilor reciproce dintre stat şi constructori.

Ÿ Recepţie parţială a lucrărilor şi eliberarea garanţiilor în maximum cinci zile.

Ÿ Folosirea facturilor din contracte publice ca garanţii pentru credite.

Ÿ Fond de garantare al statului, cu dobândă maximă 2% pentru finanţarea lucrărilor publice.

Ÿ Eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri sau aplicarea unor criterii clare.

Ÿ Alinierea obligaţiilor salariale la cele din economie, cu exceptarea a 832 lei/salariu de la impozit.

Ce construieşte Erbaşu

Construcţii Erbaşu se specializează în lucrări strategice, de la spitale regionale la consolidarea planşeului de la Piaţa Unirii din Bucureşti

1.Œ  Noul Spital Judeţean de Urgenţă Giurgiu

2.  Spitalul Regional de Urgenţă Craiova

3. Căminul Studenţesc Universitatea Politehnică din Bucureşti