Lidl iese la rampa. Ce inseamna rebotezarea magazinelor Plus

Autor: Ioana Mihai Postat la 28 iunie 2011 170 afişări

Discounterul Lidl iese la rampa: toate cele 107 magazine deschise sub numele Plus vor fi rebotezate. Ce se mai schimba in afara de sigla de la intrare?

Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo, dar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este decorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la vanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe marginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval de timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu desavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel putin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in reteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si Kaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au ocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii mizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele din oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20% mai ieftine decat marcile consacrate.

Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum Plus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la raft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a experientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri de magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul BrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea cumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna calitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol, fiind tot o retea nemteasca.

In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu, macar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose de plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost prezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre cumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca nu ei, atunci membri din familiile lor. "In acest context, ar trebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ la acelasi nivel", crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca impresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus, frecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar valoarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe cu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea aproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti (Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax Discount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a investit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In 2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de tip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au mizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai ultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de cumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.

Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid in tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400. Oportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei mai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La inceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de nemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si Bulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de milioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc spatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu peste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul dintre cei mai agresivi comercianti din segmentul discounterilor.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
comert,
lidl,
plus,
magazine,
rebranding
/analize/comert/lidl-iese-la-rampa-ce-inseamna-rebotezarea-magazinelor-plus-8394284
8394284
comments powered by Disqus
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
ZF.ro
Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari
Ţara din UE care INTERZICE accesul persoanelor din România, după ce numărul de cazuri a explodat la noi în ţară
Mediafax
Bătăi ca în filme împotriva restricţiilor.  A cincea zi de proteste la Belgrad, sârbii vor să trăiască într-o ţară liberă Bătăi ca în filme împotriva restricţiilor. A cincea zi de proteste la Belgrad, sârbii vor să trăiască într-o ţară liberă
Medicament pe bază de proteine, care INHIBĂ capacitatea de infectare a COVID-19, dezvoltat în Ungaria
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.