Ce articole sportive şi-au cumpărat românii în pandemie?

Autor: Ioana Matei Postat la 10 iunie 2021 48 afişări

Românii fac sport, dar încă nu au ajuns la nivelul vesticilor, după cum se observă şi în vânzările retailerului de echipamente sportive Hervis. Ce articole sportive şi-au cumpărat ei în pandemie şi care sunt perspectivele de dezvoltare a acestei pieţe în continuare?

În cadrul companiei, rolul meu presupune gestionarea operaţiunilor curente de mediu online, supravegherea fluxurilor comenzilor online, a produselor, a promovării, pe de o parte, iar pe de altă parte, partea de customer support şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea de noi proiecte”, descrie Constantin Fetica rolul pe care îl ocupă în cadrul Hervis. Chiar dacă businessul retailerului austriac este unul eminamente brick&mortar, online-ul reprezintă un canal foarte important şi anul 2020 a demonstrat că dezvoltarea acestui canal este esenţială. „În cadrul companiei dezvoltăm conceptul de omnichannel, îmbinarea celor două medii, online şi offline”.

Retailerul a decis să intre în online prin platforma marketplace a eMAG în urmă cu şase ani, iar la aproximativ un an şi jumătate au lansat şi magazinul propriu online.

„Am observat că semnalele venite din comportamentul consumatorului din marketplace uneori sunt puţin diferite - dacă în eMAG Marketplace apare un interes către articolele sportive dedicate sporturilor individuale, pe site-ul propriu, clienţii sunt orientaţi către articole din zona de leisure, iar în magazine sunt orientaţi mai degrabă către echipamente.”

Adaugă că Hervis, fiind un business axat mai ales pe magazinele fizice, a înregistrat scăderi de vânzări în pandemie. „Chiar dacă online-ul a înregistrat creşteri frumoase, nu a completat scăderile înregistrate de magazinele fizice. Numărul de comenzi a crescut simţitor, setea oamenilor pentru sport a fost prezentă, iar după lockdown am sesizat bucuria cu care s-au întors în magazine.”

În 2019, la nivel de companie, au înregistrat o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei, iar estimarea pentru anul trecut se referă la o scădere de circa 20%: „Sperăm că oficial scăderea va fi mai mică de 20%”. În ceea ce priveşte structura vânzărilor, Constantin Fetica spune că Marketplace-ul ajută mult online-ul şi variază între 15 şi 20% ca pondere în vânzările din online.

Unde cumpără însă clienţii mai mult? „Hervis este un business puternic influenţat de vreme, în funcţie de cele trei canale, câteodată bonul din magazine poate depăşi bonul din online şi invers, un bon mediu la biciclete este clar mai ridicat decât în cazul îmbrăcămintei.”

Referitor la penuria mondială de piese de biciclete, Fetica spune că într-adevăr, furnizorii de componente nu au reuşit încă să revină la un nivel ridicat de producţie şi observă un interes crescut pentru acest tip de produse, cerere care speră că va putea fi acoperită. „Din fericire nu au existat comenzi pe care să nu le putem onora, am gestionat destul de bine situaţia.”



Cu cât a crescut preţul bicicletelor în noul context? „Pe lângă această penurie a componentelor, s-au mai adăugat costuri legate de transport – respectiv costurile cu containerele venite de peste ocean - preţul pe container a crescut până la şase ori, evident creşterea preţului în preţul bicicletei nu a fost de asemenea anvergură, ci aproape insesizabilă.”

În pandemie însă, a observat că a existat o cerere semnificativă pentru două tipuri de produse - articolele pentru yoga, greutăţi, fitness – articole sportive dedicate sporturilor individuale şi, nu în ultimul rând pentru zona de leisure, pentru echipamente de stat în casă.

În ceea ce priveşte preţurile, spune că acestea diferă în funcţie de nevoile oamenilor: „În principal oamenii preferă articole care răspund unei nevoi, dacă mă refer la un pantof de alergare, acesta poate să aibă un preţ cuprins între 200 şi 400 de lei, cei care caută performanţă vor merge către un pantof cu caracteristici tehnice care aduc şi un preţ mai ridicat, de 500-600 lei”.

Cumpără sau nu mai mult românii decât alte state? „Asta ţine de o filosofie a sportului care în ţările vestice este mai dezvoltată. Un cumpărător din Austria va căuta mai degrabă performanţă şi este mult mai axat către sport. Conform unei statistici, în România, până în 10% din populaţie îşi doreşte să facă sport activ, în timp ce în ţările vestice, procentul este de 30-40%. Românii cumpără, dar nu la nivelul preţurilor vestice şi cu siguranţă nu cumpără articole dedicate sporturilor de performanţă, este o nişă în România şi încercăm să schimbăm orientarea clienţilor în această direcţie.”

În ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a comerţului online, Constantin Feetica crede că acestea sunt în continuare optimiste: „Pandemia a schimbat atât la nivelul comportamentului consumatorului anumite paradigme şi, de asemenea, cred că tot ce s-a inovat în perioada de pandemie, toate îmbunătăţirile şi upgrade-urile de platformă vor ajuta la dezvoltarea acestui domeniu.”

Sfatul său pentru cei care îşi încep un business în online este documentarea, care stă la baza oricărei lansări în afaceri. „Faptul că am pătruns prima dată în online via marketplace ne-a ajutat să sedimentăm anumite fluxuri şi să reuşim să creăm o structură în organizaţie dedicată online-ului. Un alt sfat ar fi să pătrundă şi pe marketplace, acolo know-how-ul este oferit, dacă te documentezi, cu siguranţă poţi învăţa foarte multe.”

Urmărește Business Magazin

Aleph Story. De ce sunt mici salariile atât de mici în România?

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.