Economia României va stagna şi în primul trimestru (T1) din acest an, ca şi în T4/2025 ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi a nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei.

„Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei”, se arată în minuta BNR publicată astăzi, aferentă primei şedinţe de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale din acest an.

Anul trecut economia a frânat, inflaţia a persistat, după creşterile de taxe, dobânzile au rămas ridicate, creditarea a încetinit, iar deficitele -deşi au mai scăzut - au rămas tot sus. Mai exact, economia a crescut modest în 2025, cu mai puţin de 1%, avansul PIB fiind de doar 0,8% după primele nouă luni ale anului trecut.

Mesajul BNR indică pentru ultimul trimestru al anului trecut o creştere a dinamicii anuale a PIB, cu ajutorul investiţiilor.

“S-a sesizat că evoluţia implică o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susţinută probabil de formarea brută de capital fix, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili.

Un aport pozitiv este posibil şi din partea exportului net, în condiţiile în care, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a conservat ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea faţă de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar cel de cont curent de cont curent s-a reamplificat doar uşor faţă de perioada similară a anului precedent, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a  balanţelor veniturilor”, au remarcat membrii Consiliului de administraţie al BNR.

BNR vede probabilă o „adâncire accentuată a deficitului de cerere” agregată în semestrul II 2025 şi în trimestrul I 2026, asociată cu slăbirea cererii de consum, amintind de existenţa unui decalaj de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB.

Citiţi aici integral Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 19 ianuarie 2026