Consumul de alcool şi droguri este în scădere în rândul adolescenţilor din Portugalia, însă un nou studiu avertizează asupra unor riscuri care persistă, în special în cazul tinerilor vulnerabili.

Concluziile apar în studiul ECATD-CAD 2024, realizat de Institutul pentru Comportamente Adictive şi Dependenţe (ICAD) din Portugalia, citat de Euronews. Cercetarea analizează consumul de alcool, tutun, droguri şi alte comportamente care pot provoca dependenţă în rândul elevilor cu vârste între 13 şi 18 ani din şcolile publice.

Comparativ cu studiul precedent, realizat în 2019, rezultatele indică o reducere generală a consumului şi a situaţiilor problematice asociate acestuia.

Totuşi, cercetătorii avertizează că îmbunătăţirea statisticilor generale poate ascunde dificultăţile unui grup mai restrâns de adolescenţi, expuşi simultan mai multor factori de risc.

Adolescenţii şi reţelele sociale: principala problemă în categoria dependenţelor fără substanţe

Una dintre concluziile importante ale cercetării priveşte utilizarea reţelelor sociale. O proporţie semnificativă dintre adolescenţii analizaţi recunoaşte că petrece prea mult timp pe aceste platforme. ICAD identifică reţelele sociale drept principala preocupare în categoria comportamentelor adictive care nu implică alcool sau droguri.

Studiul evidenţiază şi diferenţe între fete şi băieţi. Fetele prezintă mai frecvent indicatori de utilizare problematică a reţelelor sociale. În schimb, băieţii sunt mai implicaţi în comportamente riscante asociate jocurilor video şi jocurilor de noroc pe bani.

În cazul jocurilor video, inclusiv al celor desfăşurate exclusiv online, indicatorii utilizării problematice au rămas relativ stabili faţă de 2019. Participarea adolescenţilor la jocuri de noroc pe bani a crescut, deşi fenomenul continuă să afecteze o minoritate dintre elevii analizaţi. Cercetătorii au observat, totodată, o uşoară scădere a unor indicatori ai comportamentului problematic, precum nevoia de a paria sume tot mai mari.

De ce unii adolescenţi rămân expuşi unor riscuri ridicate

Deşi situaţia generală s-a îmbunătăţit, cercetătorii au identificat o concentrare tot mai mare a comportamentelor riscante în rândul adolescenţilor cu vulnerabilităţi multiple.

Potrivit ICAD, consumul recent de alcool şi, mai ales, de droguri ilegale este asociat cu o probabilitate mai mare de implicare în incidente problematice. Printre acestea se numără accidentele, conflictele cu poliţia, violenţa interpersonală şi comportamentele sexuale riscante.

Riscurile sunt considerabil mai ridicate în cazul adolescenţilor care combină alcoolul cu drogurile decât în cazul celor care consumă numai alcool. Cercetătorii subliniază însă că majoritatea incidentelor analizate nu au avut loc imediat după consum. Prin urmare, asocierea statistică nu trebuie interpretată automat ca o relaţie directă de cauzalitate.

Un semnal de alarmă: adolescenţii care consumă alcool pentru a-şi uita problemele

Studiul arată că distracţia, plăcerea şi socializarea rămân principalele motive pentru care adolescenţii consumă alcool. Există însă şi un grup semnificativ de tineri care declară că beau pentru a uita de problemele personale.

ICAD consideră acest comportament un indicator important, deoarece poate fi asociat cu dezvoltarea unor modele de consum nocive şi a dependenţei. Diferenţele dintre fete şi băieţi apar şi în această privinţă. Fetele raportează mai frecvent utilizarea alcoolului ca metodă de gestionare a dificultăţilor emoţionale.

În cazul canabisului, majoritatea consumatorilor nu prezintă indicatori ai riscului de dependenţă. Totuşi, cercetarea arată că a crescut proporţia utilizatorilor încadraţi în categoria de risc ridicat.

Ce îi protejează pe adolescenţi de comportamentele periculoase

Cercetătorii au identificat mai mulţi factori asociaţi cu o expunere mai redusă la comportamente riscante. Rezultatele şcolare bune, supravegherea parentală şi o stare fizică şi emoţională mai bună apar mai frecvent în rândul adolescenţilor cu un profil de risc scăzut.

La polul opus, rezultatele şcolare slabe, supravegherea redusă din partea părinţilor şi ieşirile nocturne frecvente sunt asociate cu o vulnerabilitate mai mare. Comparativ cu 2019, elevii portughezi raportează performanţe şcolare mai bune, o supraveghere parentală mai atentă şi mai puţine ieşiri noaptea.