Până în 2035, automatizarea ar putea elimina din economia americană echivalentul a 36 de milioane de joburi, adică o scădere de 21% a cererii de muncă, arată un raport publicat pe 29 septembrie de McKinsey Global Institute. Cifra nu înseamnă 36 de milioane de oameni concediaţi, ci volumul de muncă pe care angajatorii nu îl vor mai plăti. Aproximativ 25 de milioane de angajaţi îşi vor păstra jobul, deşi atribuţiile li se vor schimba. Alţi 11 milioane, adică 7% din forţa de muncă a SUA, vor fi nevoiţi să treacă în alt domeniu, scrie CNCB.

„Vestea bună este că cererea va fi mai mare decât declinul”, spune Tanguy Catlin, directorul McKinsey Global Institute.

Raportul estimează că, pe fondul boom-ului din inteligenţa artificială, economia americană ar putea crea peste 40 de milioane de joburi noi în următorul deceniu.

Studiul a măsurat cât din timpul de lucru actual ar putea fi preluat sau ajutat serios de tehnologie. Pe primul loc se află munca administrativă şi de birou, cu 81% din orele de lucru afectate şi o scădere estimată a cererii de personal de 38%, într-un domeniu cu 18 milioane de angajaţi. Urmează agricultura, pescuitul şi silvicultura (76% din ore, scădere de 43%), tehnologia şi analiza de date (70% şi 22%), industria prelucrătoare (68% şi 25%) şi comerţul (67% şi 27%).

Doar comerţul şi industria cuprind împreună peste 20 de milioane de angajaţi.

Un procent mare de ore afectate nu înseamnă automat mai puţini angajaţi. În domeniul juridic, de exemplu, automatizarea ar putea afecta 47% din orele de lucru, dar cererea de personal ar scădea cu doar 18%. Avocaţii petreceau mult timp cu documentarea, iar azi o mare parte din ea o poate face inteligenţa artificială, aşa că vor avea mai mult timp pentru sarcinile care cer judecată umană.

„Funcţia sau titlul tău nu se schimbă, dar felul în care îţi petreci timpul se schimbă masiv”, spune Catlin.

Raportul face diferenţa între ce poate fi automatizat teoretic şi ce va fi automatizat în practică:

„Tehnologia determină ce este posibil, dar deciziile managerilor determină cât de repede devin aceste posibilităţi realitate” a mai declarat directorul McKinsey Global Institute.

De aceea, numărul celor care vor trebui să îşi schimbe meseria poate varia între 6 şi 16 milioane, cu 11 milioane ca estimare de bază.

Pentru ei, tranziţia nu va fi simplă. Doar unul din şapte are o cale directă spre un job nou, într-un domeniu în expansiune, cu abilităţi similare, diplome uşor de obţinut şi un salariu cel puţin egal. Aproape 45% se confruntă cu un drum anevoios, care poate însemna mutarea în alt oraş, recalificare serioasă sau noi atestate, de multe ori pentru un salariu mai mic.

„Pentru a obţine acele diplome sau atestate poate fi nevoie de timp şi de bani, iar asta va fi o sursă de frecare pentru angajaţi”, spune Catlin.

Ritmul schimbării ar fi şi el unul fără precedent. Pentru ca 11 milioane de oameni să ajungă în roluri noi în zece ani, aproximativ 770.000 de angajaţi ar trebui să schimbe domeniul în fiecare an, de 3,6 ori mai mult decât media istorică. Catlin spune că tranziţia este „fezabilă”, dar cere un răspuns la nivel de sistem, în care angajatorii şi statul investesc în recalificare, pentru că angajaţii nu pot acoperi singuri aceste lacune.

Până atunci, el recomandă dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor, comunicare, colaborare, gândire critică şi curiozitate, care oferă acces la joburi mai bune şi rezilienţă într-o lume în schimbare.

„Ritmul schimbării nu va fi niciodată mai lent decât azi. De aceea avem nevoie de o forţă de muncă care îmbrăţişează adaptabilitatea, îmbunătăţirea continuă şi învăţarea continuă”, spune Catlin.