Un nou oraş a devenit, potrivit Naţiunilor Unite, cel mai mare oraş din lume, după ce ONU a schimbat metodologia de evaluare a marilor aglomerări urbane şi a inclus în calcule o arie metropolitană mult extinsă. 

Astfel, „Greater Jakarta” este estimat la aproape 42 de milioane de locuitori, depăşind marea zonă Tokyo, în timp ce Dhaka (Bangladesh) urcă pe locul al doilea, cu 36,6 milioane.

Schimbarea metodologiei a împins Jakarta de pe locul 30 în 2018 direct pe primul loc în noul clasament ONU, dominat de oraşe asiatice. Autorităţile locale şi mai mulţi specialişti indonezieni contestă definiţia folosită, însă admit că rezultatul poate funcţiona drept semnal de alarmă pentru problemele cronice ale metropolei – de la trafic şi poluare la fenomenul de tasare, oraşul coborând, potrivit estimărilor citate, cu până la 20 cm pe an.

Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Time, face zilnic patru ore pe drum între periferia extinsă a Jakartei şi centrul capitalei, combinând motocicleta, trenul şi autobuzul pentru a ajunge la jobul său în marketing, la un hotel. După opt ani de navetă, el spune că nu vede semne că presiunea asupra capitalei se va reduce: „Dezvoltarea este inegală. Economia este încă centralizată aici”, a declarat acesta.

Şi Cici, 27 de ani, petrece două ore pe sens pentru a ajunge la serviciu. Ar prefera să lucreze în oraşul natal Cikarang, la 45 km de Jakarta, dar spune că nu găseşte acolo un loc de muncă pe măsura aşteptărilor. „Aş vrea să închiriez aproape de birou, dar locuinţele sunt scumpe. Trebuie să iau trenul, pe cele foarte aglomerate”, afirmă ea.

Azis Muslim, expert în politici publice la Universitatea din Indonezia, consideră noul clasament un avertisment: „Este un semnal de trezire pentru guvern să abordeze serios problemele Jakartei”. El spune că prioritare sunt interconectarea cu oraşele vecine, măsuri pentru decongestionarea traficului şi creşterea accesibilităţii pe piaţa imobiliară.

Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a declarat că poziţia în clasament „nu este foarte importantă” în sine, însă cifra de 42 de milioane „ne va încuraja să fim pregătiţi”. El susţine că vizează îmbunătăţirea transportului public pentru 3,5–4 milioane de oameni care, potrivit estimărilor sale, fac zilnic naveta către oraş şi promite alocarea a 30% din bugetul administraţiei locale, estimat la 4,9 miliarde de dolari anul viitor, pentru conectivitate şi infrastructură.

Planurile administraţiei ar putea fi însă afectate de intenţia preşedintelui Prabowo Subianto de a reduce finanţarea pentru autorităţile locale, în cadrul unui program de limitare a costurilor şi de redirecţionare a fondurilor către un program de mese gratuite pentru elevi, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile guvernului central către Jakarta ar urma să fie reduse cu 1 miliard de dolari anul viitor, ceea ce ar îngreuna „menţinerea şi gestionarea infrastructurii”, potrivit guvernatorului, care spune că va căuta surse alternative de finanţare.

Jakarta este în continuare centrul politic şi financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. Anul trecut, folosind definiţia internă a oraşului (aproximativ 11 milioane de locuitori), Jakarta ar fi contribuit cu circa 16,7% la PIB-ul Indoneziei.

În paralel, fostul preşedinte Joko Widodo a lansat un plan ambiţios de mutare a capitalei într-un nou oraş, Nusantara, pe insula Borneo. Dezvoltarea a început în 2022, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completă este vizată pentru 2045, deşi unele agenţii ar urma să se relocheze treptat mai devreme. Însă, după schimbarea administraţiei, proiectul a fost trecut în plan secund, iar tăierile de finanţare şi eventualele întârzieri ar putea amplifica presiunea asupra Jakartei.