Expansiunea accelerată a platformelor de comerţ non-UE poate avea efecte negative semnificative asupra economiei româneşti, dacă nu este însoţită de măsuri care să asigure un cadru concurenţial echitabil, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti, citat de Asociaţia Română a Magazinelor Online.

Pentru anul 2026, studiul estimează că, în scenariul de status quo, în care platformele non-UE continuă să crească fără măsuri corective, economia României poate pierde aproximativ 1,78 miliarde lei din impactul total al sectorului asupra PIB şi aproximativ 4.630 de locuri de muncă. 

Strict pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS, vânzările companiilor din afara Uniunii Europene către România au ajuns în 2025 la cel puţin 4,4 miliarde lei. Această valoare reprezintă un prag minim, întrucât nu surprinde integral toate formele de vânzare şi import utilizate de platformele extracomunitare. Pentru 2026, datele culese de ARMO arată o creştere cu 20% a valorii comenzilor efectuate de români către comercianţi din afara UE.

Potrivit studiului, în cazul platformelor non-UE, valoarea tranzacţiilor nu se traduce în aceeaşi măsură în valoare adăugată la nivel local, în locuri de muncă, taxe plătite în România sau investiţii în ecosistemul local de servicii.

Produsele sunt, de regulă, fabricate în afara Uniunii Europene şi ajung direct la consumatorii români, fără a genera efecte economice multiplicatoare comparabile cu cele create de comercianţii români şi europeni.

„Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creştere a comerţului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacţiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii şi concurenţa dezechilibrată, economia locală pierde. Nu cerem privilegii pentru companiile româneşti, ci reguli egale pentru toţi cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, director ARMO.

Comparativ, în 2024, comerţul electronic realizat de retailerii români susţinea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, care se traduc în taxe şi contribuţii locale.

„Comercianţii români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local şi respectă reguli stricte privind siguranţa produselor, protecţia consumatorilor şi responsabilitatea de mediu. Concurenţa este sănătoasă doar atunci când toţi actorii joacă după aceleaşi reguli. În caz contrar, vorbim despre o distorsiune care afectează firmele locale, bugetul public şi capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă”, a adăugat Cristian Pelivan.

În acest context, ARMO atrage atenţia că deciziile legislative din perioada următoare trebuie analizate prin prisma impactului economic real al platformelor non-UE asupra României. Un exemplu relevant este proiectul de lege L361/2026, prin care se urmăreşte abrogarea taxei logistice de 25 de lei/colet aplicate coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro.

ARMO consideră că eliminarea acestei taxe, de pe urma căreia s-au încasat la buget aproximativ 32 milioane de euro de la companiile non-UE în primele 3 luni ale anului, ar reduce capacitatea României de a limita dezechilibrele generate de importurile directe prin platforme extracomunitare.