Ce se întâmplă defapt cu mâncarea rămasă la cele mai populare lanţuri de fast-food
Restaurantele fast-food sunt concepute pentru a servi rapid un număr mare de clienţi. Acest lucru înseamnă că mâncarea este adesea preparată în cantităţi mari pentru a menţine fluxul de comenzi. Potrivit estimărilor din industrie, 65% dintre americani consumă fast-food cel puţin o dată pe săptămână. Doar reţeaua McDonald's serveşte aproximativ 26 de milioane de persoane pe zi. Însă cererea clienţilor poate fi dificil de anticipat, ceea ce face ca multe lanţuri să rămână cu cantităţi semnificative de alimente nevândute.
Restaurantele fast-food din United States risipesc aproximativ patru milioane de tone de alimente în fiecare an. În acelaşi timp, aproximativ una din şapte gospodării americane se confruntă cu insecuritate alimentară, ceea ce face ca această risipă să fie şi mai îngrijorătoare. Dacă te-ai întrebat vreodată ce fac lanţurile tale preferate cu mâncarea rămasă — dacă este reutilizată, donată sau pur şi simplu aruncată — ai ajuns unde trebuie.
Hearst Magazine şi Yahoo au analizat unele dintre cele mai populare lanţuri de fast-food din America pentru a afla ce se întâmplă cu surplusul de burgeri, cartofi prăjiţi, produse de patiserie şi alte alimente. În timp ce unele companii au implementat programe de donaţii şi alte iniţiative de reducere a risipei alimentare, altele încă sunt departe de a gestiona eficient această problemă.
McDonald's afirmă că nu donează şi nu oferă gratuit alimentele rămase, din cauza politicilor sale privind siguranţa alimentară. În schimb, compania monitorizează cu atenţie cererea pe parcursul zilei pentru a evita supraproducţia şi susţine că iroseşte mai puţin de 1% din stocul său de alimente comestibile.
Cu toate acestea, angajaţi care au postat pe Reddit relatează că o mare parte din mâncarea rămasă ajunge totuşi la gunoi şi că politica internă a companiei le interzice în mod strict să consume produsele rămase nevândute.
În urmă cu şapte ani, Wendy's şi-a asumat obiectivul de a reduce risipa alimentară cu 50% în locaţiile sale din SUA până în 2030. Deşi unele restaurante pot dona alimentele rămase, lanţul se concentrează în principal pe minimizarea supraproducţiei.
Însă eforturile Wendy's de reducere a risipei nu se opresc aici. Compania a introdus celebrul său chili în meniu în 1969 ca modalitate de a valorifica carnea de hamburger gătită, dar nevândută. Astfel, în loc să fie aruncată, carnea rămasă era reutilizată într-un alt preparat, contribuind la reducerea pierderilor alimentare.
Shake Shack îşi aliniază activitatea la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, inclusiv la iniţiativele de reducere a risipei alimentare. Lanţul donează ingredientele rămase către organizaţii nonprofit, iar numai în 2022 a oferit peste 100.000 de livre (aproximativ 45.000 kg) de ingrediente băncilor locale de alimente.
În ceea ce priveşte mâncarea gătită rămasă, compania nu are o politică formală specifică. Totuşi, Shake Shack afirmă că depune eforturi pentru a minimiza risipa în toate operaţiunile sale.
KFC donează alimentele nevândute prin intermediul programului său Harvest Program de 27 de ani. Restaurantele participante oferă alimente sigure pentru consum, dar nevândute, unor organizaţii locale care combat foametea şi sprijină persoanele aflate în nevoie.
Potrivit celui mai recent raport anual al KFC Foundation, lanţul a donat 2,1 milioane de livre de alimente (aproximativ 953.000 kg) către peste 860 de organizaţii caritabile numai în anul 2024.
Dunkin' a fost criticată în trecut pentru modul în care gestionează produsele rămase nevândute, în special gogoşile. În 2021, un videoclip devenit viral pe TikTok a arătat angajaţi aruncând la gunoi 312 gogoşi şi un număr mare de Munchkins într-o singură zi.
Reacţiile negative generate de acel videoclip au contribuit la lansarea programului opţional End of Day Donation Program, prin care francizele pot dona surplusul de alimente către organizaţii nonprofit şi asociaţii care luptă împotriva foametei, dacă aleg să participe la program.
Cu toate acestea, participarea nu este obligatorie, astfel că modul în care sunt gestionate produsele rămase poate varia de la o locaţie la alta.
În urmă cu un deceniu, angajaţii Starbucks au contribuit la lansarea ideii de donare a alimentelor rămase nevândute, iar astfel a luat naştere programul FoodShare. În prezent, toate magazinele operate direct de companie oferă alimentele eligibile nevândute unor organizaţii care le distribuie mai departe către bănci de alimente şi centre de ajutor alimentar.
În ultimii 10 ani, Starbucks afirmă că programul a împiedicat irosirea a peste 121 de milioane de mese, acestea fiind redirecţionate către persoane aflate în nevoie în loc să ajungă la gropile de gunoi.
Compania beneficiază, de asemenea, de facilităţi fiscale pentru fiecare kilogram de alimente donat, însă susţine că reinvesteşte integral aceste beneficii în programe şi iniţiative destinate combaterii foametei.
Urmărește Business Magazin
Urmează Gala Business Magazin Tineri Manageri de Top
16 iunie, ora 18:00
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro













