Încrederea în economia naţională a scăzut puternic în luna aprilie, în rândul managerilor, cu 10,6 puncte procentuale, până la o valoare de 33,3 puncte, cel mai mic nivel de la declanşarea pandemiei Covid-19, potrivit Indicatorului de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România.

Scăderea s-a datorat exclusiv  componentei de anticipaţii a indicatorului, care s-a diminuat cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiţii curente a crescut cu 2,1 puncte.

În acest context, analiştii consultaţi estimează o rată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) în creştere la 4,78%.

“Riscul unui rezultat al alegerilor prezidenţiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipaţii, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În acelaşi timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creşterea economică anticipată a scăzut sub 1%.”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA – Preşedinte al Asociaţiei CFA România.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanţii la sondajul CFA anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni.

Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0494 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1112 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 43% dintre participanţi anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o  scădere. De asemenea 78% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 14% că sunt corect evaluate. 

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut comparativ cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,9% din PIB.

Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.

O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 64% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor, în timp ce 36% (in crestere comparativ cu exercitiul anterior) anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor („junk”).

Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.