Coreea de Sud, o econo­mie avansată şi puter­nic in­dus­trializată, cu venituri mari, este dependentă în totali­tate de impor­tu­rile de petrol. Circa 70% din aces­tea sunt din ţări din Orientul Mijlociu. Tot petrolul folo­sit de această ţară, iar Coreea de Sud este unul din cei mai mari consumatori de ţiţei din lume, trebuie să treacă prin strâmtoarea Ormuz pentru a ajunge la ea.

Naţiunea asiatică este în prima linie a crizei energetice provocate de războiul din Iran. Şi totuşi, preţul mediu al benzinei era ieri de doar 1,24 de dolari pe litru, mult, după standardele locale. Spre comparaţie, în SUA, patria petro­lu­lui, a gazelor şi a maşinilor mari consuma­toa­re de carburanţi, benzina costa aproape 1 dolar litrul. În Germania, cea mai mare economie europeană, preţurile depăşesc 2 euro.

Pentru ca în plină criză să poată ţine pre­ţurile carburanţilor jos, guvernul sud-coreean s-a pregătit din timp. Coreea de Sud este, totuşi, o ţară în stare de război, cu Coreea de Nord, şi trebuie să fie pregătită de orice. Apoi, de când a izbucnit războiul din Iran, au fost mai multe etape de plafonări de preţ şi reduceri ale taxe­lor aplicate benzinei şi motorinei. Guvernul s-a folosit de un mecanism testat în criza de energie de după pandemia de COVID-19, dar şi în alte situaţii în care energia s-a scumpit.

Taxele pe carburanţi sunt reduse din noiembrie 2021. În plus, acum consumul de energie este raţionalizat.

Deşi importatoare de petrol, Coreea de Sud şi-a constituit unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume. Stocurile statului şi ale companiilor private pot acoperi, în mod nor­mal, consumul pe 200-208 zile. Este vorba de 100 de milioane de barili de ţiţei. La înce­putul crizei din Orientul Mijlociu, guvernul a dispus eliberarea unei cantităţi record din aceste rezerve, peste 22 de milioane de barili, pentru a echilibra piaţa.

Războiul din Iran a izbucnit pe 28 februa­rie, iar pe 9 martie, când cotaţiile petrolului ex­plodau, preşedintele sud-coreean anunţa deja planuri de plafonare a preţurilor carburanţilor. A fost prima astfel de măsură luată în ultimii 30 de ani şi a fost impusă de ceea ce preşedintele Lee Jae Myung a numit majorări de preţuri ex­cesive la carburanţi. Cu câteva zile mai înainte, oficialul ceruse autorităţile să extindă un pro­gram de 100.000 de miliarde de woni (66,4 mili­arde de dolari) de stabilizare a pieţelor de capital. Ieri, reducerea taxelor aplicate benzinei (inclusiv TVA) a fost extinsă de la 7% la 15%, iar cele privind motorina de la 10% la 25%. Potrivit legii, aceste taxe pot fi tăiate cu până la 37%, iar guvernul a spus că dacă va fi nevoie va folosi spaţiul de manevră care i-a mai rămas.

A fost extinsă şi durata aplicării reducerilor până la sfârşitul lunii mai. Pentru transportato­rii de mărfuri şi călători, subvenţiile pentru mo­torină vor fi majorate de la 50% la 70% pentru ce trece de un anumit preţ. De asemenea, autobuzele şi camioanele nu vor mai fi obligate la plata taxei de autostradă timp de 1 lună.

Guvernul s-a angajat să utilizeze orice instrument are la dispoziţie pentru a proteja cetăţeanul de rând de scumpirea energiei. Pentru companii, are un buget special. Pe lângă măsurile fiscale, a fost crescută rata de operare a centralelor nucleare şi au fost restrase res­tricţiile pentru termocentralele pe cărbune. Coreea de Sud este a patra economie ca mări­me din Asia. Este considerată o democraţie fragilă, predispusă la polarizare politică severă şi scandaluri politice.

Wonul, moneda naţională, s-a depreciat semnificativ faţă de dolar anul acesta, făcând importurile mai scumpe şi punând presiuni pe costurile de finanţare. Ţara se confruntă şi cu ieşiri de capital. Situaţia s-a înrăutăţit de când SUA şi Israelul au atacat Iranul. În acest context, autorităţile sud-coreene au pus la punct un plan de urgenţă pentru a răscumpăra titluri de trezorerie de 3,3 miliarde de dolari, scopul fiind stabilizarea pieţelor financiare. Toate acestea sunt incluse într-un buget suplimentar de război de aproape 17 miliarde de dolari, guvernul pregătindu-se pentru cel mai pesimist scenariu posibil. Bugetul este finanţat de surplusul de venituri din taxele colectate anul trecut. De observat este că în 2025 ţara a avut un deficit bugetar de 4,2% din PIB.

În plus faţă de măsurile fiscale, guvernul a implementat şi măsuri de economisire a energiei în sectorul public, cum ar fi un sistem de folosire prin rotaţie (de 5 zile), bazat pe numerele de înmatriculare, a maşinilor de pasageri consumatoare de carburanţi. Preşedintele Myung a cerut ca această campanie de economisire să fie extinsă la nivelul întregii ţări, ca la ea să participe toată lumea, simpli cetăţeni sau companii. Printre măsurile recomandate se numără duşuri mai scurte, încărcarea telefoanelor, aparatelor electrice şi maşinilor electrice în timpul zilei, folosirea bicicletei în loc de maşină, folosirea mai des a transportului în comun în loc de maşina personală, deplasări în perioadele în care traficul este mai relaxat.

Ce se întâmplă acum în Coreea de Sud este în contrast puternic cu ce se întâmpla în 2025. Atunci, exporturile de benzină şi motorină au atins un nivel record. Mai mult de jumătate din petrolul importat a fost exportat sub forme rafinate.