Miniştrii de externe ai statelor G7 se reunesc joi şi vineri în Franţa, cu cu războaiele din Iran şi Ucraina pe agenda principală a sesiunii. Conflictul a destabilizat puternic pieţele de energie, provocând una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, în urma atacurilor aeriene ale SUA şi Israelului asupra infrastructurii petroliere din Iran şi restricţiilor din Strâmtoarea Hormuz, rută esenţială pentru livrările globale de petrol şi gaze.

Liderii europeni au avertizat, înaintea reuniunii, că vor încerca să convingă Washingtonul să găsească o cale de ieşire din conflictul cu Iranul. Reprezentantul Statelor Unite, secretarul de stat Marco Rubio, este aşteptat să ajungă la reuniune în cursul zilei de vineri.

„Pentru a fi foarte clar, acest război este o catastrofă pentru economiile lumii”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înaintea reuniunii G7, citat de CNBC. Oficialul german a subliniat şi frustrarea statelor europene faţă de modul în care a fost declanşat conflictul: „Nu am fost consultaţi. Nimeni nu ne-a întrebat. Nu este războiul nostru”.

Mesajul reflectă poziţia tot mai clară a capitalelor europene, care încearcă să se delimiteze de conflictul iniţiat de Statele Unite şi Israel, dar resimt direct consecinţele economice.

Impactul este vizibil în special pe pieţele energetice, unde oferta mondială a fost serios afectată.

„Între 30% şi 40% din capacitatea de rafinare din Golf este afectată sau distrusă. Am discutat cu ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al Kaabi, care a spus că 17% din capacitatea de producţie de gaze a fost distrusă în urma atacurilor, iar refacerea va dura ani. Vorbim despre aproximativ trei ani”, a precizat ministrul francez de Finanţe, Roland Lescure, explicând amploarea distrugerilor.

Criza „implică pe toată lumea” şi riscă să afecteze în special statele vulnerabile, inclusiv din Africa, dacă acest conflict se prelungeşte, a precizat, la rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni.

Reuniunea G7 ( SUA, Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia şi Japonia), la care participă şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, precum şi delegaţii invitate din Arabia Saudită, Brazilia, India, Coreea de Sud şi Ucraina, are loc în contextul în care Washingtonul pare să caute o soluţie de ieşire din conflict. Administraţia Donald Trump a susţinut în această săptămână că ar purta discuţii indirecte cu Teheranul şi că ar fi propus un plan de pace.

Totuşi, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a precizat că schimbul de mesaje prin intermediari „nu înseamnă negocieri cu Statele Unite” şi că „Iranul nu intenţionează să negocieze direct cu SUA”, iar presa iraniană a indicat că oferta de armistiţiu ar putea fi respinsă. Între timp, SUA trimit mii de soldaţi în regiune, care ar putea fi desfăşuraţi rapid pentru noi operaţiuni militare.

În ciuda presiunilor, statele G7 recunosc că au puţine instrumente reale pentru a schimba cursul conflictului, mai ales după ce Donald Trump a criticat deja aliaţii europeni pentru refuzul de a participa la operaţiunile militare.

Liderii europeni au transmis din nou că nu sunt dispuşi să se implice în conflict, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat, într-un interviu acordat CBS, că aliaţii europeni ar putea „răspunde apelului” preşedintelui SUA.
Şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a rezumat această poziţie, preluând declaraţiile ministrul german al Apărării: „Acesta nu este războiul Europei. Nu noi l-am început. Nu am fost consultaţi”.

În aceste condiţii, reuniunea G7 riscă să se limiteze la avertismente şi apeluri diplomatice, fără garanţia că vor reuşi să oprească escaladarea conflictului.