♦ În ciuda unui consum în descreştere puternică în ianuarie, datele Ministerului de Finanţe indică o creştere bună a veniturilor din TVA în primele două luni din an, semn că consumul îşi revine.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 15,7% în primele două luni din an, în vreme ce cheltuielile s-au restrâns uşor, cu 1,6%. Deficitul în primele două luni a fost de 0,7% din PIB, după un excedent firav, de 0,04% din PIB, în ianuarie.

Nu era de aşteptat că excedentul din ianuarie să se perpetueze, dar faptul că deficitul creşte modest oferă perspectiva ca el să se menţină în ţinta stabilită pentru întreg anul, de 6,2% din PIB. În ianuarie şi februarie deficitul a fost de 14 mld. lei, la jumătate faţă de cel înregistrat în primele două luni din 2025, asta după ce cheltuielile de personal au scăzut cu aproape un miliard de lei, an/an (minus 3,5%) şi cele cu bunurile şi serviciile au fost mai mici cu 300 de milioane de lei (minus 2,1%). O redecere semnificativă s-a produs însă în zona de investiţii. Aici cheltuielile de capital (investiţiile statului) au fost la jumătate faţă de cele de anul trecut, 3,3 mld. lei faţă de 6,3 mld. lei în aceeaşi perioadă a lui 2024 (minus 47%).

Partea bună este că reducerea cheltuielilor de capital a fost compensată de cheltuielile făcute din fondurile UE.

Aşadar, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 11,2 mld. lei, din care 8,6 mld. lei (76,8% din suma totală) au reprezentat bani  primiţi în cadrului exerciţiului financiar 2021-2027 şi din PNRR, granturi şi împrumuturi.

Venituri

► Veniturile totale ale bugetului general consolidat au fost de 103,7 mld. lei, în creştere cu 15,7% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,37 puncte procentuale, din care 0,2 pp au provenit din veniturile curente - cu precădere TVA şi impozit pe salarii şi venit.

► Încasările din impozitul pe salarii şi venit au crescut puternic, cu 22% (13,4 mld. lei). Creşterea, spun Finanţele, s-a datorat, în mare măsură, avansului încasărilor din impozitul pe dividende (plus 57,6%), asta pentru că în decembrie 2025 au fost distribuiri concentrate, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluţie bună a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (plus 8,7%) - influenţate de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară.

► Contribuţiile de asigurări au înregistrat o creştere de 6% până la 35 mld. lei.

►  Încasările nete din TVA au crescut puternic, cu 20,6% (un plus de 4 mld. lei), până la 23,7 mld. lei. Şi asta în ciuda datelor INS care indicau, pentru început de an, o scădere puternică a consumului casnic (minus 9% în ianuarie), ceea ce oferă un indiciu că consumul îşi revine.

►  Veniturile din accize au fost de 6,9 mld lei, cu o contracţie marginală de 0,9% (an/an), în condiţiile unor încasări mai reduse din accizele pentru produsele din tutun. Potrivit Finanţelor, încasările din accizele pe produsele energetice, pe primele două luni, au fost cu 13,8% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

► Sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate şi donaţiilor au totalizat 8,3 mld. lei, o creştere bună, cu 87,8% - avans cu atât mai de subliniat cu cât bugetul pe 2026 mizează puternic pe sumele de la UE care să sprijine ţinta de investiţii de 8% din PIB.

Cheltuielile

Cheltuielile totale au fost, în primele două luni din an, de 118 mld. lei, mai reduse, în termeni nominali, cu 1,6%, an/an. Exprimate ca procent din PIB, acestea au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 6,3% din PIB la 5,8% din PIB.

► Cheltuielile de personal au fost de 27,1 mld lei, în scădere cu 980 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.

► Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 14,4 mld. lei, în scădere cu 2,1% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

► Cheltuielile cu asistenţa socială  au fost de 43 mld. lei, în creştere cu 0,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

► Cheltuielile pentru investiţii, care includ şi fondurile UE şi cheltuielile de capital, au fost de 11,2 mld lei (76,8% din sumă reprezentând contribuţii ale UE, sume din PNRR componenta granturi şi componenta împrumuturi).