♦ Grupul Renault transmite de la Paris cel mai clar semnal de alarmă din ultimii ani cu privire la România, iar mesajul nu mai vizează doar costurile: instabilitatea politică de la Bucureşti a devenit un obstacol direct în calea deciziilor de investiţii, spune Katrin Adt, CEO al Dacia ♦ Peste energia cu cel mai ridicat preţ industrial din Europa şi inflaţia care împinge salariile se suprapune un guvern în care industria nu ştie dacă mai are, de la o lună la alta, acelaşi interlocutor.

Mesajul transmis de condu­cerea Dacia, marca prin care grupul Renault rea­li­zează în România cea mai mare afacere din eco­no­mia locală, nu a fost niciodată mai direct: nu costurile în sine sunt cea mai mare problemă a României, ci faptul că nimeni nu poate spune cum vor arăta ele - şi cine va guverna - peste un an.

„Situaţia politică şi eco­nomică din România nu este atât de stabilă pe cât ne-am dori să o vedem, pentru a putea lua decizii şi pentru viitor. Ne aşteptăm şi sperăm ca lucrurile să se îm­bunătăţească: guvernul să se stabilizeze, iar politica economică să fie una în favoarea investiţii­lor. Asta sperăm“, a declarat Katrin Adt, CEO al mărcii Dacia, în cadrul unei mese rotunde cu jurnalişti la care a participat şi ZF.

Este una dintre cele mai tranşante poziţionări publice ale unui şef de marcă din grupul Renault faţă de mediul politic românesc, într-un moment în care deciziile industri­ale majore ale grupu­lui se concentrează pe mai toate ţările unde este prezent, mai puţin România.

La capitolul costuri, oficialul mărcii de la Mioveni a identificat două ameninţări. „Există provocări de competitivitate şi sunt două subiecte care ne îngrijorează cu adevărat. În primul rând, preţul energiei, care este cel mai ridicat preţ industrial pe care îl avem în Europa. În al doilea rând, inflaţia, care duce la creşterea salariilor. Dacă lucrurile continuă aşa, este, desigur, o provocare. Într-o situaţie mai stabilă, în care am putea fi mai siguri de ce urmează, ar fi mai uşor să luăm decizii de business“, a spus Katrin Adt.

Consecinţele acestei ecuaţii sunt deja vizibile. Automobile Dacia a confirmat oficial, în raportul de gestiune pentru 2025, abandonarea proiectului de extindere a capacităţii de producţie de la Mioveni către 400.000 de unităţi anual - un plan care data din 2019 -, printr-o notificare depusă la Mi­nisterul Finanţelor la începutul acestui an. „Ceea ce vedem în prezent din evoluţia pie­ţei este că avem capacitate suficientă la Mio­veni pentru cererea existentă. Prin urmare, nu extindem - dar niciodată să nu spui niciodată. Nu este o decizie împotriva României. Luăm decizii doar atunci când există un motiv de business, iar în prezent nu există un motiv de business pentru a extinde capacitatea în România“, a explicat Katrin Adt, subliniind totuşi că Duster şi Bigster, cele două modele fabricate la Mio­veni, rămân maşinile-vedetă ale mărcii şi că nu există nicio discuţie privind plecarea lor din România. Dar toate modelele noi merg în altă parte – Striker a fost confirmat pen­tru Bursa, Turcia, noul Spring va fi produs în Slovenia, viitorul Sandero, inclusiv cu versiunea electrică, în Maroc.

De la preluarea mandatului de CEO al grupului Renault, în august 2025, François Provost a vizitat mai multe centre industri­ale ale grupului - din Franţa până în Maroc şi Turcia -, dar nu a ajuns încă la Mioveni, acolo unde se realizează jumătate din producţia mărcii Dacia. Ultima vizită a unui şef al grupului Renault în România rămâne cea a lui Luca de Meo, din 2020.

Katrin Adt respinge însă ideea unui mesaj ascuns în spatele acestei absenţe: „Dacia vine din România, aşa că nu suntem deloc supăraţi. România este o ţară foarte importantă, în special pentru Dacia: avem acolo centrul nostru de inginerie, o echipă de design şi jumătate din producţia mărcii. Nu vă faceţi griji, va veni. Nu îi gestionez eu agenda, dar nu aş presupune niciun sentiment negativ în spatele acestui fapt.“

Acelaşi raport de gestiune, semnat de Katrin Adt, arată amploarea frânei trase la Mioveni: investiţiile corporale s-au prăbuşit cu peste 64% într-un singur an, la 368,7 mil. lei, iar numărul angajaţilor a scăzut cu 955, până la 10.115 salariaţi. Şi asta într-un an financiar record: Automobile Dacia a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 29,92 mld. lei (circa 5,93 mld. euro), în creştere cu 7,6%, şi cu un profit net de 629 mil. lei, în urcare cu 10,5% - practic integral repartizat sub formă de dividende către acţionarul Renault SA, care deţine 99,4% din capital. Vânzările de vehicule au scăzut însă cu 3,9%, la 297.049 de unităţi.

Cât de fragil este dialogul cu Bucureştiul se vede şi din felul în care Mihai Bordeanu, country head al Dacia pentru România şi preşedinte al asociaţiei industriei auto ACAROM, îşi descrie întâlnirea de acum câteva săptămâni cu premierul Ilie Bolojan: „M-am întâlnit cu el - pentru că e prim-ministru încă: era atunci când ne-am întâlnit şi e şi acum.“ Remarca, aparent o glumă, spune totul despre orizontul de predictibilitate cu care operează cel mai mare exportator al ţării: industria nu mai ia de la sine înţeles nici măcar continuitatea interlocutorului de la Palatul Victoria.

„Suntem într-o problemă, într-un hău de competitivitate în România, în mare parte din cauza faptului că nu avem predictibilitate pe costurile de energie. Am discutat foarte aplicat: maşinile sunt făcute din oameni, tablă şi energie. Nu ne aşteptăm să se ieftinească energia mâine dimineaţă, dar ne aşteptăm să vedem o foaie de parcurs până la sfârşitul decadei: cum atenuăm preţurile, care sunt pârghiile“, a declarat Mihai Bordeanu, care a pus pe masa premierului şi problema predictibilităţii legislative în ansamblu. Discuţia despre salarii este exclusă din start: „România e o ţară emergentă, tendinţa este să ne apropiem de medie, nu să ne îndepărtăm. Eu nu o să fiu niciodată un avocat al micşorării salariilor din România.“

Miza depăşeşte cu mult perimetrul de la Mioveni: industria auto înseamnă 230.000 de angajaţi, aproximativ 14% din PIB şi o cifră de afaceri de circa 35 mld. euro, iar 2025 a adus prima scădere a afacerilor sectorului după cinci ani consecutivi de creştere. Declinul a continuat şi în 2026 - în primele cinci luni, producţia naţională de autoturisme a coborât cu 11,2%, potrivit datelor ACAROM -, iar uzina de la Mioveni nu are în acest an vizibilitate pentru o producţie de 300.000 de unităţi, a recunoscut Mihai Bordeanu.

Semnalul de alarmă privind România vine într-un moment în care nici piaţa europeană nu oferă sprijin. „De la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, mediul geopolitic s-a schimbat total, în special pentru clienţii noştri, care sunt foarte sensibili la creşterile de preţ. Am făcut calcule pe fiecare ţară şi vedem o creştere de până la 50% a bugetului lunar de mobilitate, din cauza carburanţilor. Este foarte mult pentru clienţii noştri - nu sunt oameni cărora le rămân bani la finalul lunii“, a explicat Katrin Adt. Comenzile din trimestrul al doilea sunt în scădere faţă de primul, iar clienţii care nu au nevoie urgentă de o maşină îşi amână decizia de cumpărare, a recunoscut şefa Dacia, care se declară totuşi „destul de încrezătoare“ în atingerea obiectivelor pe acest an.