♦ Compania are în plan să deschidă alte şase librării în 2026 ♦ Printre cele mai bune ca vânzări dintre cele existente se numără unitatea din centrul vechi al Bucureştiului ♦ ZF a scris acum nici un an că brandul Compas a mers în spaţiul lăsat liber de Diverta, o reţea ajunsă în faliment.

Povestea lanţului de li­brării Compas, o afacere antre­prenorială fondată de familia Farcaş, începe să se scrie în 2014, când a fost deschisă prima unitate, în Satu Mare.

„Înainte de acest moment, activam de mai mulţi ani în comerţul alimentar, operând magazine de cartier specia­lizate în vânzarea produselor necesare unei familii. La sugestia soţiei mele Cristina, am introdus treptat în ofertă şi rechizite şi articolele de papetărie“, povesteşte Alin Farcaş, cofondatorul librăriilor Compas.

Antreprenorii au observat că aceste categorii au un potenţial foarte mare şi au început să dezvolte tot mai puternic această direcţie. În 2014, au identificat un spaţiu de aproximativ 900 mp în Satu Mare şi au decis să construiască un concept nou, sub brandul Compas.

„A fost un proiect curajos pentru acea perioadă şi pentru dimensiunea oraşului, însă s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat.

De atunci am continuat să dezvoltăm reţeaua şi să adaptăm permanent oferta la nevoile consumatorilor“, adaugă el.

Despre antreprenoriat

Alin Farcaş e antreprenor cu ştate vechi şi spune că a fost atras încă de la început de ideea de a construi propriile afaceri. Soţia sa, Cristina, a absolvit Facultatea de drept şi avea perspectiva unei cariere în magistratură.

„A ales însă să renunţe la acest drum şi să mi se alăture pentru a construi împreună afacerile familiei. Parcursul nostru nu a fost unul lipsit de obstacole. Înainte de Compas am trecut printr-un faliment care ne-a afectat profund.“

În acea perioadă aveau des­chise câteva magazine alimentare de cartier, însă lipsa de experienţă şi accesul limitat la informaţii au făcut ca familia să nu gestioneze corect acel business şi să ajungă în faliment.

„Am pierdut aproape tot ce construisem, inclusiv locuinţa familiei, şi am fost nevoiţi să o luăm de la zero. Privind în urmă, acea expe­rienţă ne-a format ca antre­prenori. Compas este rezultatul unui drum parcurs împreună timp de peste două decenii, cu multe provocări, dar şi cu foarte multă determi­nare.“

Despre prezent

Uitându-se în urmă, antreprenorul spune că deschiderea unităţii din Satu Mare a fost decizia potrivită. Şi astăzi, această librărie e în top trei ca rezultate în toată reţeaua, care numără 22 de puncte de vânzare. Compania e activă în 12 oraşe mari (precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Braşov), dar şi medii (Zalău, Târgu Mureş şi Sighetu Marmaţiei).

„În prezent, cele mai performante unităţi sunt Lipscani Bucureşti, ParkLake Bucureşti şi prima librărie Compas din Satu Mare. Cele trei au profiluri diferite, însă au în comun traficul foarte bun, suprafeţele generoase şi o ofertă adaptată specificului fiecărei zone comerciale.“

ZF a scris acum nici un an că brandul Compas a mers în spaţiul lăsat liber de Diverta, o reţea ajunsă în faliment.

Suprafaţa medie a unei librării Compas este de aproximativ 300 mp, iar lanţul însumează peste 6.500 mp de spaţii comerciale. Dar dezvoltarea nu se opreşte aici.

„Pentru 2026 ne-am propus deschiderea a şase noi unităţi. Până în prezent am inaugurat deja trei - în centrul Clujului, la Veranda Mall Bucureşti şi în Floreşti - şi continuăm să analizăm alte oportunităţi de dezvoltare.“

Ţinta? Extinderea la nivel naţional şi consolidarea poziţiei Compas în marile oraşe ale României.

„Strategia noastră este una clară şi predictibilă. Ne propunem să deschidem, în medie, şase noi unităţi pe an, ritm care ne permite să creştem sănătos şi să menţinem standardele operaţionale ale companiei.“

Câteva cifre

Antreprenorii caută spaţii comerciale cu suprafeţe cuprinse între 200 şi 1.000 mp, amplasate atât în centre comerciale, cât şi în zone comerciale stradale cu trafic ridicat.

Dezvoltarea vine în contextul în care 2025 a fost un an foarte bun pentru companie.

„Am continuat extinderea reţelei şi am consolidat poziţia magazinelor existente. Totodată, am început procesul de recalibrare a sortimentaţiei prin introducerea unor categorii noi de produse şi prin creşterea ponderii articolelor de impuls şi a zonei de gifting. Aceste schimbări au contribuit la creşterea vânzărilor şi au creat premisele dezvoltării accelerate pe care o estimăm pentru următorii ani.“

Compania Librăriile Compas SRL a închis anul trecut cu afaceri de 41,5 mil. lei, plus 15%. Antreprenorul spune că dacă analizează strict activitatea de retail, vânzările librăriilor au crescut cu peste 25% faţă de 2024.

„La nivel consolidat, rezultatele au fost influenţate de decizia strategică de a renunţa la activitatea de distribuţie de bunuri de larg consum şi de a ne concentra exclusiv pe dezvoltarea retailului. Considerăm că aceasta a fost una dintre cele mai importante decizii strategice luate în ultimii ani.“

Ce urmează?

În 2026, antreprenorii estimează o cifră de afaceri care va depăşi 13 mil. euro (65 mil. lei), ceea ce ar reprezenta o creştere de peste 50% comparativ cu anul precedent. Această evoluţie este susţinută de cele şase deschideri planificate pentru acest an, dintre care trei sunt deja operaţionale, dar şi de maturizarea investiţiilor realizate în ultimii ani.

„Primele şase luni sunt în linie cu obiectivele stabilite, iar rezultatele confirmă că direcţia aleasă este una corectă.“

Totuşi, Alin Farcaş spune că oamenii sunt mai atenţi la cheltuieli şi analizează mai mult valoarea pe care o primesc pentru banii plătiţi.

„Observăm însă că produsele creative, educaţionale, articolele de papetărie şi produsele destinate cadourilor continuă să genereze interes şi să atragă trafic în magazine. Remarcăm interes constant şi pentru literatura pentru copii, cea de dezvoltare personală, psihologie şi pentru titlurile promovate în social media.“

Compas s-a dezvoltat în jurul papetăriei, educaţiei, creativităţii şi produselor de gifting. Iar cofondatorul Compas crede că diversificarea este una dintre cheile dezvoltării pe termen lung.

„Dacă există o concluzie a acestor peste două decenii de antreprenoriat, aceasta este că în antreprenoriat nu câştigă întotdeauna cel mai mare sau cel mai puternic, ci cel care reuşeşte să rămână în joc suficient de mult timp pentru a învăţa, a se adapta şi a construi mai departe.

Am trecut prin faliment, am pierdut absolut tot rămânând cu datorii imense, am traversat o pandemie în care am închis magazine şi am fost nevoiţi să luăm decizii extrem de dificile.“

Toate aceste experienţe i-au întărit o convingere după care îl ghidează şi astăzi: o problemă care poate fi rezolvată cu bani nu este, în realitate, o problemă. Este doar un disconfort financiar temporar.

Oportunităţi vs provocări

Uitându-se în urmă spune că pandemia a fost, probabil, cea mai grea perioadă din istoria firmei.

„Am înregistrat pierderi de peste un milion de euro, am închis patru magazine şi am fost nevoiţi să luăm decizii extrem de dificile pentru a proteja compania şi locurile de muncă. Pentru a traversa acea perioadă am vândut trei spaţii comerciale aflate în proprietatea firmei. Am ales să sacrificăm active pentru a salva afacerea.“

Privind în urmă, crede că a fost decizia corectă. După pandemie, compania a deschis 12 noi uităţi. Iar acum, cea mai mare oportunitate pe care o vede la orizont o reprezintă consolidarea unei reţele româneşti independente la nivel naţional.

„Vedem în continuare potenţial de dezvoltare în marile oraşe ale României. Provocările sunt reprezentate de creşterea costurilor operaţionale, de presiunea asupra consumului şi de competiţia pentru cele mai bune spaţii comerciale.“

În ce măsură online-ul şi e-book-urile afectează activitatea librăriilor clasice?

„Nu considerăm că există o competiţie directă. Online-ul este complementar magazinelor fizice.

În cazul nostru, o mare parte din vânzări este generată de categorii precum papetărie, produse creative, cadouri, accesorii şi bunuri educaţionale, categorii pentru care experienţa din magazin rămâne foarte importantă“, conchide Alin Farcaş.