♦ Energia solară a ajuns la o putere instalată de 3.841 MW la 1 iulie 2026, un salt de 747 MW faţă de începutul anului şi o creştere spectaculoasă de 1.414 MW faţă de capacitatea din iulie 2025 ♦ Eolienele au crescut şi ele ♦ Împreună, solarele şi eolienele au ajuns la începutul lunii iulie la o capacitate totală de peste 7.000 MW şi depăşesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica, ce rămâne la 6.689 MW ♦ Pe lângă toate acestea, stocarea de energie galopează ♦ Acestea sunt cifrele unei transformări istorice a sistemului de producţie de energie, din care cărbunii se pregătesc să iasă treptat din scenă.

Şantierul eolian şi solar produce efecte şi recuperează în forţă un debut de an destul de modest în ceea ce priveşte investiţiile conectate la reţea. Astfel, pe 1 iu­lie, România avea în parcuri de energie solară o putere instalată de 3.841 MW, un salt de 747 MW faţă de începutul anului şi 1.414 MW faţă de luna iulie, 2025.

Eolienele încep să se învârtă din nou, cu 3.185 MW de capacitate pe 1 iulie 2026, un salt de 94 MW faţă de iulie, anul trecut.

Împreună, solarele şi eolienele depăşesc în premieră capacitatea hidro, care are de ani de zile acelaşi nvel de, 6.689 MW. Cărbunii se retrag lent din sistem, arată datele Transelectrica, iar stocarea a ajuns în iulie la 878 MW, aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mult faţă de iulie, 2025.

Acest meci al resurselor este urmărit cu sufletul la gură de întreaga economie, pentru că aşteptarea tuturor este ca pe măsură ce ponderea energiei verzi este din ce în ce mai mare, iar investiţiile în stocare reuşesc să capteze această producţie, facturile să scadă. Un alt lucru care se remarcă este creşterea puterii instalate totale a sistemului de producţie, un indicator foarte important de urmărit. De ce? Pentru că ani de zile România a închis mai rapid capacităţi decât a pus în funcţiune iar asta s-a văzut în preţ.

În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele europene au investit în producţia de energie, România a închis atât de multe unităţi încât ce s-a mai construit pe lângă nu a umplut acest decalaj. Care a fost rezultatul? România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, iar dincolo de orice scuze, de la interconexiuni până la explicaţii de genul iarna este frig iar vara este cald, datele arată un singur lucru: energia este scumpă pentru că nu s-a investit în producţie. Bani au fost însă mereu. Exact companiile de stat din energie au făcut profituri colosale datorită scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. Paradoxul e suprem.

În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. Anul trecut, media locală a fost de 108 euro/MWh, România fiind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa.

Explicaţiile privind preţul energiei sunt similare an de an. Frigul creşte consumul, lucru care nici măcar nu este o explicaţie, este un fapt, pe timp de caniculă, oamenii dau drumul la aer condiţionat.

Apoi mai este explicaţia privind interconexiunile slabe. Dar prima şi cea mai importantă explicaţie este lipsa investiţiilor în sistemul de producţie, a investiţiilor mari, care pot asigura continuu energie.

Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraunhofer, Germania, în perioada 2015-2025, majoritatea statelor europene au adăugat unităţi la capacitatea lor de producţie de energie. Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie, a devenit cel mai mare exportator de electricitate din lume, o piaţă ieftină datorită supremaţiei energiei nucleare, Polonia, Ungaria, Germania, Austria, toate au pus MW cu MW pentru a-şi creşte capacitatea de producţie.

Ce a făcut România? A închis termocentralele pe cărbuni şi a avut grijă să distrugă primul val de energie regenerabilă prin schimbările legislative. În locul său a urmat un deceniu de îngheţ care abia acum începe să fie dezmorţit cu investiţii. Datele energy-charts.info arată că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european.

Acum, în sfârşit pare că trendul se inversează, iar această schimbare este aşteptată de întreaga economie.