Tehnologia ne schimbă viaţa în fiecare zi: felul în care comunicăm, lucrăm, învăţăm şi ne informăm. Pentru generaţia care a crescut cu telefonul în mână şi cu internetul la un click distanţă, educaţia nu mai poate arăta la fel ca acum 20 sau 30 de ani. Astăzi, informaţia este peste tot: pe Google, pe YouTube, pe social media, în podcasturi sau în tool-uri de inteligenţă artificială. Ţine doar de noi să o căutăm şi să o trecem apoi prin filtrul propriu.

Dar tocmai pentru că avem acces atât de rapid la toată această cunoaştere, rolul universităţii devine şi mai important. Cum se schimbă el?

„Trebuie să înţelegem că rolul educaţiei universitare, în acest context, nu este acela de a transfera cunoaştere - pentru că acces la cunoaştere putem avea la un click distanţă, cu anumite rezerve. Noi suntem în sala de curs pentru a intra în detaliu, a cuprinde aspecte de etică şi responsabilitate”, spune Georgiana Georgescu, decanul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (FABBV) din cadrul ASE.

Raportându-se la experienţa sa de aproape două decenii de la catedră, aceasta spune despre noile generaţii că sunt „foarte interesante”.

Tinerii de astăzi, detaliază ea, sunt mai puţin răbdători şi te provoacă mult mai mult decât generaţiile trecute.

Astfel, dacă un profesor în anii 2000 intra în sală, îşi prezenta teza, iar studenţii de atunci erau destul de liniştiţi, fără a pune prea multe întrebări, acum dorinţa cadrelor didactice este ca tinerii să fie activi, să întrebe şi să afle mai multe.

„Când intru în sala de curs, îmi doresc să văd că studenţii sunt activi, că au întrebări pentru mine, tocmai pentru că la un click distanţă se află orice curs de finanţe vor ei, de oriunde. Vreau să văd că ei înţeleg că accesul pe care îl au la tehnologie, la cunoaştere, la inteligenţa artificială nu va pune educaţia universitară deoparte, ci doar o va transforma”, mai spune decanul FABBV.

Însă, ca această transformare să funcţioneze, subliniază Georgiana Georgescu, trebuie ca şi profesorii, şi facultăţile să îşi modifice modul în care acţionează.

Tinerii de astăzi, mai spune ea, sunt foarte inteligenţi, „unii dintre ei chiar mai inteligenţi decât cei din generaţiile trecute”, lucru care se datorează şi faptului că au acces la atât de multă informaţie.

Ceea ce îi diferenţiază cel mai mult însă de generaţiile anterioare pe tinerii din Gen Z, consideră decanul FABBV, este echilibrul pe care reuşesc să îl găsească între viaţa personală şi cea profesională.

Dacă facem o comparaţie cu generaţiile de după Revoluţie, mai adaugă ea, acestea din urmă au vrut să demonstreze ceva şi au fost nevoite să lupte pentru absolut tot ce au vrut să obţină.

„Generaţiei de azi nu trebuie să îi reproşăm că nu este ca noi, pentru că este o generaţie care a avut toate premisele de dezvoltare pe care noi nu le-am avut. Asta nu înseamnă că sunt mai puţin ambiţioşi. Ceea ce vor să demonstreze este că ei pot asigura un echilibru între partea de muncă şi cea socială, umană”, a explicat Georgiana Georgescu.

Foarte mulţi dintre studenţii de la ASE, mai adaugă aceasta, muncesc din timpul facultăţii pentru că vor să aibă un venit. Lucrează, încă din anul al doilea de licenţă, după cum spune ea, în companii de consultanţă, în contabilitate, asigurări, investiţii sau chiar în sectorul bancar.