Europa Centrală şi de Est începe să câştige teren pe harta europeană a sănătăţii, iar România îşi caută un loc nu doar ca piaţă de consum, ci şi ca furnizor de expertiză pentru regiune. Investiţiile în sănătate, interesul tot mai mare pentru prevenţie şi maturizarea comunicării medicale susţin această transformare. Cum poate Bucureştiul să devină un hub din care proiectele şi ideile pleacă spre alte pieţe europene?

Regiunea nu concurează doar prin preţ, ci prin combinaţia dintre proximitate, standarde europene, digitalizare şi capacitatea de a atrage pacienţi, investiţii şi cercetare clinică”, descrie Ruxandra Vasilescu, Managing Director, Brain and Heart Healthcare Communications, motivele principale pentru care Europa Centrală şi de Est începe să joace un rol strategic în ecosistemul european de sănătate. Ea observă că regiunea din care face parte şi România se conturează ca o regiune de un dinamism crescut din punct de vedere medical, dinamism susţinut de investiţii accelerate în infrastructură, costuri competitive, expertiză medicală pe specializări-cheie şi un cadru european care facilitează accesul transfrontalier la servicii de sănătate.

Finanţarea sănătăţii este de asemenea un factor important, după cum subliniază antreprenoarea. „Între 2014 şi 2023, cheltuielile de sănătate per locuitor în România au crescut de peste 2,5 ori — cea mai rapidă creştere din UE. Potenţialul există, avem un sistem de sănătate care accelerează vizibil şi îşi recuperează decalajul.” 

Carte de vizită:

1. Ruxandra Vasilescu este Managing Director şi fondatoarea Brain & Heart Healthcare Communications, singura agenţie full service de comunicare medicală din România cu activitate regională în Europa Centrală şi de Est;

2. Cu peste 20 de ani de experienţă şi cu mult înainte ca industria de comunicare medicală să devină una dintre cele mai dinamice specializări din industrie, Ruxandra Vasilescu a construit, de la zero, o divizie dedicată acestui domeniu.

Mai mult, observă ea, românii încep să fie din ce în ce mai preocupaţi de propria sănătate, iar această schimbare se vede din mai multe direcţii: „Cheltuielile publice pentru prevenţie şi screening cresc cu o treime în 2026, semn că prevenţia devine o prioritate naţională reală, nu doar o intenţie – iar piaţa abonamentelor medicale s-a dublat în ultimii 5 ani, ceea ce arată ca există interes din ce în ce mai mare pentru prevenţie şi la nivel individual”. Ruxandra Vasilescu mai observă că  aceeaşi tendinţă se regăseşte şi în ţările din jur, ceea ce o determină să considere că ne îndreptăm înspre o transformare regională: „Iar un public care devine mai atent la sănătate împreună cu un sistem medical care începe să prioritizeze prevenţia creşte şi nevoia de comunicare medicală  - atât din partea pacientului cât şi din partea providerului”. Faptul că regiunea se află într-o etapă accelerată de investiţii şi recuperare faţă de vestul Europei este demonstrat de un raport al European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations (EFPIA) din 2026, din care reiese că că investiţiile publice în sănătate per capita în CEE au crescut de două ori mai rapid decât în marile economii vest-europene analizate. „Pentru businessul nostru de comunicare medicală, avantajul principal este dat de creşterea importanţei sănătăţii, a controalelor periodice si a unei culturi a prevenţiei care acum se formează. Aici avem un paradox fericit pentru că, într-o piaţă vestică matură, comunicarea trebuie să schimbe obiceiuri deja consolidate; aici, putem construi şi modela atitudini încă de la început. Or, acest lucru ne permite sa gândim campanii mai creative si cu un impact mult mai mare, deci mai eficiente.” CEE are, în plus, un avantaj competitiv de cost în interiorul spaţiului de reglementare european: „Regiunea devine atractivă prin combinaţia dintre proximitate, costuri mai accesibile şi expertiză medicală. Din perspectiva turismului medical, Polonia, Cehia şi România sunt alternative europene relevante ca varietate, calitate şi costul serviciilor medicale pentru pacienţii din Europa de Vest”. Mobilitatea pacienţilor în interiorul UE creează, de asemenea, un cadru favorabil pentru servicii medicale transfrontaliere: „Pacienţii din UE pot accesa natural tratamente planificate într-un alt stat membru, inclusiv din motive precum timpi mari de aşteptare sau lipsa unei intervenţii în ţara de origine, uneori chiar cu posibilitatea de rambursare. Asta face ca «Europa Centrală şi de Est  - destinaţie medicală» să nu fie doar o formulare de marketing, ci o direcţie susţinută de peisajul sănătăţii europene”.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro