Pe 17 iunie, Islanda îşi serbează Ziua Naţională, marcând proclamarea independenţei faţă de Danemarca în 1944. O ocazie bună să privim dincolo de imaginea de călătorie idilică şi să comparăm această economie nordică – mică, dar performantă – cu România, una dintre cele mai mari pieţe emergente din estul Europei.

Când ne uităm pe hartă, România şi Islanda par a face parte din lumi paralele. Una e o ţară de aproape 20 de milioane de oameni, cu provocări structurale şi o economie în tranziţie accelerată. Cealaltă – o insulă vulcanică, cu mai puţin de 400.000 de locuitori, dar cu una dintre cele mai ridicate calităţi ale vieţii din lume. Şi totuşi, ambele fac parte din Spaţiul Economic European, au acces la aceeaşi piaţă unică şi împărtăşesc nevoia de a-şi modela viitorul economic într-un context global instabil. Cum arată însă cifrele din spatele contrastului? În 2024, PIB-ul nominal al României a fost de aproximativ 376,7 miliarde dolari, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Mondială, în vreme ce Islanda a generat un PIB de 35,4 miliarde dolari.

Raportul rămâne de peste 1 la 10 în termeni absoluţi, dar diferenţa se inversează radical atunci când analizăm PIB-ul per capita: 20.175 dolari în România faţă de 90.110 dolari în Islanda, conform aceloraşi surse. Această discrepanţă reflectă diferenţe structurale profunde între cele două economii. Islanda valorifică eficient resursele naturale – energia geotermală, pescuitul şi peisajul sălbatic devenit brand turistic global – şi a dezvoltat un sistem economic orientat spre valoare adăugată şi sustenabilitate. România, în schimb, îşi bazează creşterea pe o combinaţie între industrie, agricultură, sectorul IT şi un sector imobiliar în continuă expansiune, dar cu dezechilibre externe semnificative.

În 2024, Islanda a înregistrat o creştere economică de 1,7%, în timp ce România a avansat cu doar 0,9%, pe fondul unei încetiniri a investiţiilor şi al presiunilor bugetare interne. Chiar dacă inflaţia a fost comparabilă – 5,9% în Islanda şi 5,6% în România – diferenţele în nivelul de trai rămân evidente. Rata şomajului este mai mică în Islanda, cu 3,6%, comparativ cu 5,3% în România, semn al unei pieţe a muncii mai stabile şi mai bine calibrate. Un alt indicator care scoate în evidenţă dezechilibrul este balanţa de cont curent: Islanda a raportat în 2024 un uşor excedent, în timp ce România a continuat să înregistreze un deficit de peste 8,6% din PIB – un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea pe termen lung a modelului său de creştere economică.

Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN.