România continuă să piardă populaţie într-un ritm alarmant, cu aproape 100.000 de persoane anual doar prin scădere naturală – echivalentul unui milion de oameni la fiecare zece ani. Cifrele recente confirmă direcţia descendentă, dar aduc în prim-plan o necunoscută cu potenţial de influenţă majoră: migraţia externă.

Potrivit prof. univ. dr. Vasile Gheţău, demograf şi profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, România se află într-un punct critic. „Tendinţa actuală de scădere a populaţiei rezidente se va afla în viitor sub două influenţe – una bine cunoscută şi stabilă, şi cealaltă greu previzibilă”, spune el.

Scăderea naturală este o tendinţă „fermă”, care nu dă semne de redresare. Datele provizorii pe 2024 indică o pierdere de aproape 97.000 de persoane. „Nu se poate întrevedea o redresare a natalităţii şi nici un recul al mortalităţii generale, fenomene cu determinări foarte complexe şi rigide”, explică profesorul. În lipsa unor măsuri consistente, România riscă să piardă un milion de locuitori în următorul deceniu, într-un context în care populaţia abia mai depăşeşte 19 milioane de persoane.

Pe de altă parte, migraţia externă rămâne un factor instabil, dar crucial. Dacă între 1990 şi 2022, migraţia netă negativă a fost responsabilă pentru două treimi din scăderea populaţiei, în 2023 s-a înregistrat o migraţie netă pozitivă. „A fost un progres numeric (modest), dar surprinzător”, spune Gheţău. Fenomenul a fost susţinut de revenirea unor români din diaspora, dar şi de imigraţia din Ucraina, Republica Moldova şi Asia, alimentată de cererea mare de forţă de muncă.

Viitorul rămâne incert. „Nu ştim evoluţiile migraţiei în anul 2024, iar cele din 2025 şi anii următori nu pot fi conturate după surprinzătoarea criză politică instalată în noiembrie 2024, aflată în plină desfăşurare”, avertizează Gheţău.

De ce nu mai fac românii copii?

„Reducerea natalităţii s-a făcut prin multe, multe milioane de decizii ale tinerelor cupluri, ale femeilor, de a nu avea copil ori de a avea doar unul”, afirmă profesorul. Factorii care stau în spatele acestor decizii sunt greu de decelat în totalitate: lipsa sprijinului statului, accesul dificil la servicii de sănătate, locuire şi educaţie, dar şi alegeri personale legate de carieră şi confort.

„Preşedintele, parlamentul, guvernele, chemate să gestioneze problemele marii gospodării care este ţara, nu s-au aplecat cu responsabilitate, competenţă şi viziune prospectivă asupra stării şi viitorului celei mai importante bogăţii a ţării. S-au ocupat de alte bogăţii”, afirmă Gheţău, criticând lipsa de viziune politică în faţa unei crize demografice sistemice.

„Veţi dormi aşa cum vă aşterneţi”

Criza va avea consecinţe directe în economie, educaţie, sănătate şi sistemul de pensii. „O înţeleaptă vorbă spune că vei dormi aşa cum îţi aşterni. Am dormit, dormim şi vom dormi aşa cum ne-am aşternut”, concluzionează profesorul.

Trei scenarii pentru viitorul demografic al României

Scenariul pesimist („Ţara care se goleşte”) prevede o pierdere de peste 2 milioane de locuitori până în 2040, o creştere a ponderii vârstnicilor şi o contracţie severă a populaţiei active economic. Localităţile rurale, mai ales din sud şi est, sunt cele mai expuse, iar multe sate şi oraşe mici riscă să dispară.

Scenariul realist („Adaptare dureroasă”) presupune o stabilizare la 19 milioane de locuitori, dar doar în condiţii de creştere economică accelerată şi reforme profunde. Natalitatea ar putea cunoaşte o redresare moderată prin măsuri generoase, precum locuinţe accesibile, servicii educaţionale şi sprijin pentru mame.

Scenariul optimist („Redresarea inteligentă”) propune revenirea la 20 de milioane de locuitori prin politici de repatriere şi susţinere a natalităţii, însă profesorul atrage atenţia că acest obiectiv este greu de atins. Singura şansă reală ar fi transformarea României într-un pol economic care să atragă diaspora.

„Măsurile de austeritate de la sfârşitul lui 2024, dar şi cele care se prefigurează după alegeri vor accentua presiunea asupra sistemului social. Nu constituie şi nu vor constitui un cadru favorabil nici pentru natalitate, nici pentru mortalitate şi nici pentru migraţia externă.” – Vasile Gheţău