Acţiunile europene au depăşit performanţa pieţelor americane în prima jumătate a anului 2025, într-un context favorabil rar întâlnit: statele europene s-au unit pentru a creşte cheltuielile de apărare, Germania a zguduit regulile stricte privind îndatorarea, iar tarifele impuse de preşedintele SUA, Donald Trump, au subminat încrederea investitorilor în activele americane. Toate acestea au alimentat speranţa unui mult aşteptat moment MEGA – „Make Europe Great Again”.

Însă entuziasmul a fost de scurtă durată. Pe măsură ce temerile legate de tarife s-au estompat, pieţele europene, deşi au continuat să crească, au revenit la tiparul cunoscut: performanţe mai slabe decât cele din Statele Unite. În acelaşi timp, euro a rămas sub maximul ultimilor patru ani, atins în septembrie, în apropierea pragului de 1,20 dolari, conform Financial Times.

Potrivit datelor EPFR analizate de Barclays, acţiunile europene au atras peste 86 de miliarde de dolari în 2025, însă ritmul s-a diminuat vizibil în ultimele şase luni, când intrările s-au redus la doar 23 de miliarde de dolari.

Deşi perspectivele pentru anul viitor rămân pozitive, Europa este aşteptată să rămână în continuare în umbra pieţei americane. Patru dintre cele mai mari şase bănci de investiţii din SUA şi Europa anticipează că bursele europene vor avea performanţe inferioare, inclusiv din cauza expunerii mult mai mari a pieţelor americane la boom-ul inteligenţei artificiale.

În ceea ce priveşte moneda unică, evoluţia euro va depinde în mare măsură de traiectoria dolarului american. Incertitudinea este ridicată: două dintre marile bănci estimează chiar o depreciere a euro.

„Acum atenţia se mută asupra a ceea ce poate face Europa pentru a atrage capital, având în vedere că presiunea de ieşire din SUA nu va fi atât de puternică pe cât ne aşteptam”, a explicat Arun Sai, strateg senior multi-asset la Pictet Asset Management.

Un moment-cheie a avut loc în martie, când Germania, responsabilă pentru aproximativ un sfert din PIB-ul blocului european de 28 de state, şi-a revizuit regulile fiscale pentru a stimula investiţiile în infrastructură şi apărare, o decizie văzută iniţial drept un posibil catalizator major pentru economia europeană.

În practică însă, o parte importantă din acest spaţiu fiscal a fost direcţionată către cheltuieli curente, nu către proiecte de infrastructură care ar fi putut susţine creşterea economică şi performanţa bursieră pe termen lung.

Cheltuielile pentru infrastructură ar urma să accelereze în 2026, dar economiştii Barclays avertizează că, analizând acest an şi următorul, cheltuielile sociale cresc într-un ritm mai rapid.

„Planurile bugetare ale Germaniei nu sunt atât de ambiţioase pe cât ne-am fi dorit”, a declarat Ross Hutchison, şeful strategiei pentru zona euro la Zurich Insurance Group, companie care preferă în prezent acţiunile americane în detrimentul celor europene.

Deşi nivelul ridicat al cheltuielilor este un semnal pozitiv, Hutchison subliniază că ar fi fost de dorit o alocare mai mare către infrastructură, cu efecte structurale şi durabile.

Analiştii avertizează şi asupra unui risc ridicat de implementare, având în vedere că Germania a ratat în ultimii ani mai multe ţinte de investiţii. Săptămâna trecută, trei institute economice germane şi-au revizuit în scădere prognozele de creştere pentru 2026, invocând impactul limitat al cheltuielilor publice şi ritmul lent al reformelor structurale.

Pesimismul este reflectat şi în evaluările pieţei. Deşi acţiunile germane sunt în creştere cu 20% de la începutul anului, ele au stagnat în a doua jumătate a lui 2025. Per ansamblu, acţiunile europene se tranzacţionează la un discount de aproximativ 35% faţă de cele americane, raportat la câştigurile viitoare – un nivel apropiat de minime istorice.