Республика. Молдова. Republica Moldova vs. propaganda rusească

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 22 octombrie 2020 284 afişări

În era informaţiei rapide, mass-media a devenit un vast câmp de luptă între idei şi ideologii opuse. În Republica Moldova, în timp ce pe acest front se ciocnesc influenţele din Estul rusesc cu cele din România şi occident, dar şi interesele oligarhilor şi politicienilor locali, presa tinde să să-şi piardă independenţa şi să devină un instrument de propagandă rusească.

Республика. Молдова. Republica Moldova vs. propaganda rusească

În statele baltice, care, ca şi Moldova, au fost republici sovietice, dar unde teama de expansiunea influenţei ruse este mare, guvernele au tranşat problema propagandei de la Moscova prin presă simplu: au scos în afara legii programele şi emisiunile reţelei de televiziune Russia Today (RT), principala portavoce pentru străinătate a Kremlinului. Pentru a arăta ce putere de foc are cea mai puternică armă de soft power a Moscovei, trebuie spus că RT are un buget anual estimat la 275 de milioane de dolari, puţin mai mic decât bugetul de apărare pentru 2019 al Lituaniei, scrie Euronews.

În Moldova, situaţia este mai complicată. Prinsă între Ucraina şi România, ţara cu doar 3,5 milioane de locuitori este, fără îndoială, un proxy în rivalităţile reînnoite ale epocii Războiului Rece.

În trecut, Partidul Democrat a controlat cu stricteţe difuzarea presei ruseşti în Moldova. După ce partidul prorus al socialiştilor (PSRM) condus de preşedintele Igor Dodon a venit la putere în iunie 2019, regulile jocului s-au schimbat rapid, cu o recalibrare puternică a influenţei ruseşti în televiziune. În octombrie 2019, Accent TV, o reţea de televiziune apropiată de Dodon şi PSRM, a obţinut drepturile de a retransmite Pervîi Kanal (Canal Unu) din Rusia în Moldova. Pervîi Kanal este postul  fanion al radiodifuzorului de stat rus şi portavocea Kremlinului. Timp de mulţi ani, drepturile de difuzare în Moldova ale acestui canal au fost (prin Prime TV) în mâinile oligarhului şi mogulului media, acum fugitiv, Vladimir Plahotniuc, o figură importantă în Partidului Democrat care se confruntă cu dificultăţi de ordin legal în Rusia.

Pe 21 octombrie, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Moldova (CCA) a aprobat în unanimitate o cerere din partea Accent TV, afiliată PSRM, de a-şi schimba numele în „Primul în Moldova”, ceea ce aminteşte de numele Pervîi Kanal. Postul şi-a schimbat şi sigla pentru a fi aproape identică cu cea a Pervyi Kanal.

Omul de afaceri Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei Yuri Ceaika – un personaj foarte controversat, de altfel -, a cumpărat Primul la mijlocul lunii februarie 2020. Pe lângă preocuparea sa  pentru presă, Ceaika are relaţii de afaceri strânse şi deschise cu fratele lui Dodon, Alexandru Dodon, în domeniul imobiliar şi în sectorul serviciilor publice. Procurorul Ceaika şi fii săi sunt personajele principale într-un documentar care face o incursiune în ceea ce este înfăţişat ca fiind afaceri murdare, infracţiuni, legături cu crima organizată şi preluări de companii ale clanului Ceaika. Autorul documentarului nu este altul decât Alexei Navalnîi, adversar declarat al preşedintelui rus Vladimir Putin a cărui presupusă orăvire cu Noviciok încurajează statele occidentale să impună noi sancţiuni Rusiei.

Când a fost întrebat despre relaţia de afaceri dintre fratele său şi Ceaika de către Ziarul de Gardă din Moldova, Dodon a spus pur şi simplu: „Este viaţa lui, activitatea lui, în care acţionează după cum consideră potrivit, fără ca eu să mă implic”. Fratele preşedintelui Dodon, Alexandru, a cumpărat anul trecut o participaţie de 15% la o companie de imobiliare din Rusia la care principalul acţionar este Igor Ceaika, potrivit Balkan Insight.

Influenţa rusească nu este evidentă doar în televiziunea din Moldova. Moscova are, de asemenea, o prezenţă semnificativă în media prin cele mai citi­te ziare de limbă rusă, precum şi prin

site-uri online şi portaluri de ştiri cu cifre ridicate de audienţă, cum ar fi Sputnik.md, noi.md, point.md şi KP.md.

Cu toate acestea, televiziunea continuă să fie cea mai consumată şi influentă mass-media; oricine deţine posturile TV în ţară controlează percepţiile oamenilor. Aproximativ două treimi din numărul total de posturi de televiziune se află în mâinile celor mai puternici politicieni locali care au diverse legături cu Moscova.

De aceea, experţii spun că concentrarea proprietăţii mass-media din Moldova a atins niveluri îngrijorătoare. Două companii controlează aproximativ 80% din piaţa de publicitate media, Casa Media şi Exclusive Sales House, firmă apropiată de Plahotniuc şi Dodon.

Casa Media are dreptul exclusiv de a vinde spaţiul publicitar al posturilor de televiziune Prime TV TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3, CTC Moldova, Familia Domaşnîi, N4, Noroc TV, REN Moldova şi Vocea Basarabiei. La rândul său, Exclusive Sales House are aceleaşi drepturi de a vinde reclame pentru NTV Moldova, Exclusive TV şi Prime TV în Moldova.

Televiziunea continuă să fie cel mai influent mediu, 80% dintre moldoveni spunând că este sursa lor principală de ştiri şi informaţii, potrivit unui sondaj al Institutului Republican Internaţional (IRI) publicat în decembrie 2019.

Social media a fost următoarea cea mai consultată sursă la nivel naţional, cu o pondere de 35%, urmată de internet (altele decât social media), cu 33%. Pentru radio, cota este de 29%.

Spre comparaţie, presa scrisă a reprezentat doar 11%, făcând din ziare şi reviste cel mai puţin consultat mediu pentru informaţii.

Conform aceluiaşi studiu, care a analizat şi audienţa, moldovenii au preferat programele de divertisment difuzate de posturile ruseşti din republică: Prime TV a avut cea mai mare cotă de audienţă, de 31%.

Cel mai recent sondaj privind cotele de audienţă TV, publicat în iunie 2020, arată că posturile de televiziune controlate direct sau indirect de Plahotniuc au avut cea mai mare cotă de piaţă. Multe dintre ele retransmit conţinut în limba rusă şi au buletine de ştiri româneşti şi ruseşti, emisiuni TV şi filme în două limbi.

Un alt grup cu o cotă de piaţă semni­fictivă este format din mai multe televiziuni controlate de persoane afiliate socialiştilor sau apropiate de preşedintele Igor Dodon. Cele mai vizionate dintre acestea sunt Primul în Moldova, NTV Moldova şi THT Exclusive TV.

Cu toate acestea, RTR Moldova, o subsidiară a Rusia-1 (Россия-1), cu baza la Moscova, primul canal al televiziunii de stat ruseşti, are cea mai mare audienţă pentru un post de televiziune din Moldova.

„Presa în limba rusă este finanţată din Rusia în moduri netransparente. Aceste mass-media sunt apropiate de politica politicienilor pro-ruşi, cum este preşedintele Dodon, de unde şi pasivitatea autorităţilor în combaterea dezinformării şi propagandei ruseşti“, a explicat pentru Euronews Cornelia Cozonac, directorul Centrului pentru Jurnalism de Investigaţie din Moldova.

Ea a adăugat că Moldova nici măcar nu are o strategie de combatere a amestecului străin şi nici politici clare pentru protejarea spaţiului său informaţional. Presa de limbă rusă de la Chişinău, de exemplu, este în mare parte manipulatoare, spune Cozonac. Mesajele difuzate şi tipărite, a adăugat ea, au urmat aceleaşi linii de ştiri anti-Occident trasate de Kremlin.

Acestea includ - dar nu se limitează la - percepţia de Occident decadent, falit moral şi lipsit de credinţa în Dumnezeu, promovarea de viziuni asupra lumii anti-LGBT şi anticapitaliste şi demonizarea în acelaşi timp a unor filantropi occidentali precum George Soros şi Bill Gates.

Aceste orientări nu sunt disimulate în întregime în buletinele de ştiri sau în talk-show-urile politice şi sunt difuzate subliminal în spectacole de divertisment.

„Am observat o tendinţă. Publicaţiile ruseşti precum Komsomolskaya Pravda sau Sputnik au cel puţin o ştire anti-România, o ştire anti-UE şi una anti-SUA sau anti-NATO şi ceva legat de Ucraina pe zi“, a spus Cozonac.

Pentru Angela Grămadă, directorul Asociaţiei Experţilor pentru Securitate şi Afaceri Globale (ESGA), mecanismele şi pârghiile de soft power ale Rusiei sunt la fel de puternice ca acum 30 de ani, când Moldova a devenit independentă.

„Conţinutul promovat de presa de limbă rusă ne face să rămânem captivi unui anumit mod de gândire“, a spus Grămadă.

Ea a adăugat că transformarea calitativă a modului de gândire moldovenesc devine mai dificilă într-un mediu în care propaganda intensivă este omniprezentă.

„Factorii de decizie dau la schimb controlul asupra minţilor oamenilor pe sprijin politic - beneficiază de resursele de care au nevoie pentru a ajunge sau rămâne la putere“, a subliniat Gramada.

Propaganda rusă este foarte puternică, avertizează Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente. „Dacă, Doamne fereşte, am fi într-o situaţie de război ca în Ucraina, maşina de propagandă rusească locală ar fi fatală pentru noi“, a spus Macovei.

„Dacă am intra în conflict cu Federaţia Rusă, propaganda rusă ar fi, fără îndoială, cel mai puternic tun din acest război“, a conchis el.

Deşi limba română este limba oficială în Moldova, toţi cetăţenii pot trece la rusă dintr-o clipită.

Federaţia Rusă va cheltui aproximativ 1,3 miliarde euro din bugetul naţional în 2020 pentru a-şi susţine presa afiliată de stat. RT transmite în aproximativ 100 de ţări din întreaga lume.

Una dintre cele mai bune modalităţi de a asigura un peisaj media mai echilibrat în Moldova, crede cercetătorul Nicolae Tibrigan, este de a spori prezenţa mass-mediei în limba română cu sprijin de la Bucureşti. Aproximativ 28% dintre moldoveni preferă să citească ştiri doar în limba rusă. „Astfel, ar fi posibil să fie rupt monopolul mass-media din sfera digitală al «holdingului media Dodon» şi să fie atras segmentul urban al vorbitorilor de rusă, în ultima vreme destul de refractar la naraţiunile antioccidentale lansate sistematic de Partidul Socialiştilor“, a mai spus Tibrigan.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

ZF.ro
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
DEZVĂLUIRI: De unde vin de fapt fructele şi legumele de la Lidl
Mediafax
COMENTARIU Adrian Onciu: Manelistul Florin Salam, atac dur la Guvernul Orban într-o scrisoare deschisă COMENTARIU Adrian Onciu: Manelistul Florin Salam, atac dur la Guvernul Orban într-o scrisoare deschisă
VIDEO Misterul din deşert: Artă sau OZN? Un obiect bizar a fost descoperit în mijlocul pustietăţii
MonitorulApararii
PREVIZIUNI POLITICE 2021: Politica externă a SUA  - Partea întâi PREVIZIUNI POLITICE 2021: Politica externă a SUA - Partea întâi
Planul Yasushi Akashi mutat în Caucaz. Reminiscenţele generaţiei naţionaliste post-imperiale în Nagorno-Karabakh
MonitorulPartidelor
Clotilde Armand: De asta are societatea noastră nevoie Clotilde Armand: De asta are societatea noastră nevoie
Clotilde Armand: A început astăzi
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan: Vinovaţii fără vină COMENTARIU Valeriu Şuhan: Vinovaţii fără vină
Victimă a violenţei domestice ne întoarcem la ei pentru că nu avem alte pârghii. Ce se află în spatele lui ”se va schimba”

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.