♦ Spre comparaţie, absolvenţii de licenţă au un salariu mediu net de aproape 7.900 de lei pe lună, cei cu masterat ajung la o medie de circa 8.900 de lei, iar cei cu doctorat ajung la 10.400 de lei net pe lună, faţă de salariul mediu net pe economie de 5.500 de lei ♦ Salariaţii cu studii superioare reprezintă 36,5%.

Educaţia continuă să fie unul dintre cei mai puternici factori determinanţi când vine vorba despre salarii pe piaţa muncii din România, arată calculele ZF pe baza datelor din publicaţia INS Disparităţi salariale – factori de influenţă.

Astfel, cifrele analizate arată că între extremele sistemului – studii primare şi doctorat – diferenţa salarială ajunge la circa 7.500 de lei net lunar, ceea ce înseamnă că un angajat cu cel mai înalt nivel de pregătire câştigă de peste trei ori mai mult decât unul aflat la baza scării educaţionale. De altfel, un absolvent de doctorat câştigă aproape dublu faţă de media pe economie.

„La nivelul întregului an 2022 câştigul salarial mediu brut în întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi a fost 77416 lei/an. (...) Unul din principalii factori de influenţă asupra nivelurilor câştigurilor salariale este nivelul de educaţie, care contribuie la acumularea cunoştinţelor necesare desfăşurării activităţii şi/sau ocupaţiei dorite, la alegerea locului de muncă cel mai potrivit aptitudinilor şi performanţelor personale.

Pe măsură ce nivelul de educaţie al salariaţilor este mai ridicat, creşte şi nivelul câştigurilor salariale realizate”, scrie INS în publicaţia citată.

Astfel, calculele ZF privind salariile lunare pe nivel de educaţie au fost realizate pornind de la o bază salarială de 77.416 lei brut pe an din datele INS. Această bază salarială a fost împărţită la 12 luni din an şi i s-au aplicat taxele salariale specifice economiei locale pentru a ajunge la valoarea din octombrie 2022. Salariile medii nete din 2025 au fost calculate aplicând o creştere de 37,5%, valabilă pentru salariul mediu net pe economie în perioada octombrie 2022 - octombrie 2025, conform INS.

Salariaţii cu studii superioare au avut o pondere de 36,5% din totalul angajaţilor din economia locală. O pondere de 55,6% dintre angajaţi sunt absolvenţi ai învăţământului mediu, iar salariaţii cu nivel de educaţie scăzut reprezintă 7,9% din total.

Diferenţele sunt semnificative încă de la baza piramidei educaţionale. Un angajat cu studii primare câştigă aproximativ 2.900 de lei net, iar unul cu gimnaziu ajunge la 3.000 de lei, niveluri care rămân la aproape jumătate faţă de media economiei. Nici măcar finalizarea liceului, care ridică salariul la circa 3.700 de lei, nu este suficientă pentru a recupera decalajul, veniturile fiind cu aproape o treime sub media naţională.             

„Nivelurile scăzute de educaţie sau chiar absenţa unei diplome sau a unui certificat de absolvire al unei şcoli limitează forţa de muncă salariată la desfăşurarea unor ocupaţii mai slab remunerate. Prin urmare, salariaţii cu nivel de educaţie primar, respectiv cei cu nivel secundar inferior (gimnazial) au realizat circa 60% din câştigul salarial mediu orar pe economie, atât în expresie brută, cât şi netă. Cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat, cu atât creşte şi diferenţa dintre câştigurile salariale medii ale fiecărei categorii faţă de media pe economie”, scrie INS.

Salariul mediu net pe economie, de 5.500 de lei în octombrie 2025, este o linie de demarcaţie clară între angajaţii cu studii superioare şi restul forţei de muncă. Absolvenţii de licenţă câştigă cu peste 40% mai mult decât media, respectiv 7.860 de lei, în timp ce veniturile celor cu master depăşesc nivelul economiei cu peste 60%, ajungând la o medie de 8.900 de lei net în octombrie 2025, potrivit calculelor ZF. Doctoratul aduce aproape un dublu faţă de salariul tipic, adică 10.400 de lei net, faţă de 5.500 de lei net, cât este media pe economie.  La polul opus, angajaţii fără studii liceale rămân cu aproximativ o treime sub medie.

„Această structură se menţine şi în 2026, chiar dacă economia a intrat într-o recesiune tehnică. Angajaţii cu studii primare şi medii rămân, în medie, sub nivelul câştigului salarial mediu pe economie, în timp ce persoanele cu studii superioare tind să se situeze peste această medie”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

Cel mai mare salt salarial apare însă la trecerea către învăţământul universitar. Diferenţa dintre un absolvent de liceu şi unul de licenţă depăşeşte 4.000 de lei net pe lună, ceea ce transformă diploma universitară în principalul accelerator de venit. De aici înainte, creşterile rămân, dar sunt mai temperate: masteratul adaugă aproximativ 1.000 de lei peste nivelul licenţei, iar doctoratul încă 1.500 de lei.

„Studiile superioare continuă să fie asociate cu salarii medii mai ridicate şi cu o mai bună stabilitate a veniturilor, în special în roluri de specialitate şi decizie. Pentru nivelurile educaţionale inferioare, mediile salariale rămân apropiate de baza pieţei, cu un grad ridicat de plafonare. În 2026, educaţia funcţionează mai puţin ca accelerator de creştere şi mai mult ca mecanism de protecţie într-un context economic fragil”, susţine Sorina Faier.