În ultimul deceniu, expor­turile României de carne de melc au crescut aproape de cinci ori, de la 4,5 milioane la 20,7 milioane de euro, arată datele Eurostat. Aceasta este, de altfel, printre puţinele pieţe agroalimentare unde avem ex­ce­dent, exporturile fiind de patru ori mai mari decât importurile.

Carnea produsă în Româ­nia ajunge exclusiv în Franţa, unde melcii, numiţi în franceză „escargots“ şi con­sumaţi încă din Evul Mediu, sunt un preparat clasic al bucă­tăriei franceze. În volum, ex­porturile din 2024, ultimul an pentru care există date com­plete, au fost de 2.000 de tone, conform datelor Eurostat.

În România există cinci companii care produc carne de melc: Pomarom (Alba), Rolux (Hunedoara), Egan Prod (Mu­reş), Bioprod (Sibiu) şi Rusevi (Braşov), potrivit datelor de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Împreună, ele au raportat în 2024 o cifră de afaceri de peste 110 milioane de lei (circa 23 mil. euro), conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

Rolux, cu o cifră de afaceri de 47 de milioane de lei, este lide­rul pieţei româneşti de carne de melc. Compania este deţinută de investitori francezi, de familiile Tourres şi Radke, care controlează şi Bioprod din Sibiu, cu afaceri de peste 9 mili­oane de lei.

Într-un interviu acordat în 2014 pentru Ziarul Financiar, reprezentanţii Rolux explicau că întreaga producţie românească merge la export, deoarece pe plan local nu există o piaţă pentru astfel de produ­se. „Noi exportăm către com­pa­nia-mamă din Franţa, iar ei trimit mai departe către alte pieţe, o mare parte ajun­gând în Germania“, spuneau aceştia.

După Rolux, al doilea ma­re jucător din piaţa românească de carne de melc este Poma­rom, deţinut de compania belgiană Floridienne. În 2024, Pomarom a realizat o cifră de afaceri de 44 de milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de anul precedent. Mai departe, Egan Prod, din judeţul Mureş, cu afaceri de aproape 8 milioane de lei, este o companie deţinută în proporţii egale de Dumitru Rotariu şi compania franceză Romanzini.

Apoi, cel mai mic producă­tor, fabrica de melci Rusevi, din localitatea Crizbav, judeţul Braşov, a fost înfiinţată prin programul Start-Up Nation în 2017 şi este deţinută de Elena Ţăposu. Ea a avut în 2024 o cifră de afaceri de 5 milioane de lei. Astfel, piaţa românească a cărnii de melc este dominată de capital străin, în special francez.

În acest context, în balanţa comercială a melcilor preparaţi sau conservaţi (carne), România are excedent. În 2024, am exportat produse în valoare de 20,7 milioane de euro, exclusiv către Franţa, în timp ce importurile au fost de 4,8 milioane de euro, peste 95% din Bosnia-Herzegovina. În primele zece luni din 2025, exporturile au ajuns la 15,7 milioane de euro, arată datele Eurostat.

Pe de altă parte, România importă şi melci pentru procesare – vii, proaspeţi, refrigeraţi, congelaţi, săraţi, uscaţi sau în saramură, chiar afumaţi, cu sau fără cochilie. În 2024, importurile pentru această categorie au fost de 7,3 milioane de euro, iar exporturile de 6,9 milioane de euro, în cantităţi de 838 de tone import şi 713 tone export. La export, melcii româneşti ajung în Cehia, Franţa, Lituania, Anglia şi Italia, în timp ce importurile provin din Franţa, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Turcia.